1 P reghiera di Davide. O Signore, ascolta ciò che è giusto, sii attento al mio grido; porgi orecchio alla mia preghiera, che non viene da labbra ingannatrici.

(O rugăciune a lui David.) Doamne, ascultă-mi pricina nevinovată, ia aminte la strigătele mele, pleacă urechea la rugăciunea mea, făcută cu buze neprefăcute!

2 D alla tua presenza venga alla luce il mio diritto; gli occhi tuoi riconoscano la rettitudine.

Să se arate dreptatea mea înaintea Ta, şi să privească ochii Tăi neprihănirea mea!

3 T u hai scrutato il mio cuore, l’hai visitato nella notte; mi hai provato e non hai trovato nulla; la mia bocca non va oltre il mio pensiero.

Dacă îmi vei cerca inima, dacă o vei cerceta noaptea, dacă mă vei încerca, nu vei găsi nimic: căci ce-mi iese din gură, aceea şi gîndesc.

4 Q uanto alle opere degli uomini, io, per ubbidire alla parola delle tue labbra, mi son guardato dalle vie del violento.

Cît priveşte legăturile cu oamenii, eu, după cuvîntul buzelor Tale, mă feresc de calea celor asupritori;

5 I miei passi si son tenuti saldi sui tuoi sentieri, i miei piedi non hanno vacillato.

paşii mei stau neclintiţi pe cărările Tale, şi nu mi se clatină picioarele.

6 I o t’invoco, perché tu mi esaudisci, o Dio; inclina verso di me il tuo orecchio, ascolta le mie parole!

Strig către Tine, căci m'asculţi, Dumnezeule! Pleacă-Ţi urechea spre mine, ascultă cuvîntul meu!

7 M ostrami le meraviglie della tua bontà, o tu che con la tua destra salvi chi cerca un rifugio al riparo dai suoi avversari.

Arată-Ţi bunătatea Ta cea minunată, Tu, care scapi pe cei ce caută adăpost, şi -i izbăveşti de protivnicii lor, prin dreapta Ta!

8 A bbi cura di me come la pupilla dell’occhio, nascondimi, all’ombra delle tue ali,

Păzeşte-mă ca lumina ochiului, ocroteşte-mă, la umbra aripilor Tale,

9 d agli empi che vogliono la mia rovina, dai nemici mortali che mi circondano.

de cei răi, cari mă prigonesc, de vrăjmaşii mei de moarte, cari mă împresoară.

10 S ono duri di cuore a causa delle loro ricchezze, la loro bocca parla con arroganza.

Ei îşi închid inima, au cuvintele semeţe în gură.

11 O ra ci stanno accerchiando, seguono i nostri passi; ci spiano per abbatterci.

Se ţin de paşii mei, mă înconjoară chiar, mă pîndesc ca să mă trîntească la pămînt.

12 I l mio nemico sembra un leone che voglia sbranare la preda, un leoncello che sta in agguato nei nascondigli.

Parcă ar fi un leu lacom după pradă, un pui de leu, care stă la pîndă în culcuşul lui.

13 E rgiti, o Signore, affrontalo, abbattilo; liberami dall’empio con la tua spada;

Scoală-te, Doamne, ieşi înaintea vrăjmaşului, doboară -l! Izbăveşte-mă de cel rău cu sabia Ta!

14 l iberami, con la tua mano, dagli uomini, o Signore, dagli uomini del mondo, il cui compenso è solo in questa vita, e il cui ventre tu riempi con i tuoi beni; di questi si saziano i loro figli, e lasciano il resto dei loro averi ai loro bambini.

Scapă-mă de oameni, cu mîna Ta, Doamne, de oamenii lumii acesteia, cari îşi au partea lor în viaţa aceasta, şi cărora le umpli pîntecele cu bunătăţile Tale. Copiii lor sînt sătui şi prisosul lor îl lasă pruncilor lor.

15 Q uanto a me, per la mia giustizia, contemplerò il tuo volto; mi sazierò, al mio risveglio, della tua presenza.

Dar eu, în nevinovăţia mea, voi vedea Faţa Ta: cum mă voi trezi, mă voi sătura de chipul Tău.