1 O uve, Senhor, a justa causa; atende ao meu clamor; dá ouvidos ã minha oração, que não procede de lábios enganosos.
(O rugăciune a lui David.) Doamne, ascultă-mi pricina nevinovată, ia aminte la strigătele mele, pleacă urechea la rugăciunea mea, făcută cu buze neprefăcute!
2 V enha de ti a minha sentença; atendam os teus olhos ã eqüidade.
Să se arate dreptatea mea înaintea Ta, şi să privească ochii Tăi neprihănirea mea!
3 P rovas-me o coração, visitas-me de noite; examinas-me e não achas iniqüidade; a minha boca não transgride.
Dacă îmi vei cerca inima, dacă o vei cerceta noaptea, dacă mă vei încerca, nu vei găsi nimic: căci ce-mi iese din gură, aceea şi gîndesc.
4 Q uanto
Cît priveşte legăturile cu oamenii, eu, după cuvîntul buzelor Tale, mă feresc de calea celor asupritori;
5 O s meus passos apegaram-se
paşii mei stau neclintiţi pe cărările Tale, şi nu mi se clatină picioarele.
6 A ti, ó Deus, eu clamo, pois tu me ouvirás; inclina para mim os teus ouvidos, e ouve as minhas palavras.
Strig către Tine, căci m'asculţi, Dumnezeule! Pleacă-Ţi urechea spre mine, ascultă cuvîntul meu!
7 F aze maravilhosas as tuas beneficências, ó Salvador dos que ã tua destra se refugiam daqueles que se levantam contra eles.
Arată-Ţi bunătatea Ta cea minunată, Tu, care scapi pe cei ce caută adăpost, şi -i izbăveşti de protivnicii lor, prin dreapta Ta!
8 G uarda-me como ã menina do olho; esconde-me, ã sombra das tuas asas,
Păzeşte-mă ca lumina ochiului, ocroteşte-mă, la umbra aripilor Tale,
9 d os ímpios que me despojam, dos meus inimigos mortais que me cercam.
de cei răi, cari mă prigonesc, de vrăjmaşii mei de moarte, cari mă împresoară.
10 E les fecham o seu coração; com a boca falam soberbamente.
Ei îşi închid inima, au cuvintele semeţe în gură.
11 A ndam agora rodeando os meus passos; fixam em mim os seus olhos para me derrubarem por terra.
Se ţin de paşii mei, mă înconjoară chiar, mă pîndesc ca să mă trîntească la pămînt.
12 P arecem-se com o leão que deseja arrebatar a sua presa, e com o leãozinho que espreita em esconderijos.
Parcă ar fi un leu lacom după pradă, un pui de leu, care stă la pîndă în culcuşul lui.
13 L evanta-te, Senhor, detém-nos, derruba-os; livra-me dos ímpios, pela tua espada,
Scoală-te, Doamne, ieşi înaintea vrăjmaşului, doboară -l! Izbăveşte-mă de cel rău cu sabia Ta!
14 d os homens, pela tua mão, Senhor, dos homens do mundo, cujo quinhão está nesta vida. Enche-lhes o ventre da tua ira entesourada. Fartem-se dela os seus filhos, e dêem ainda os sobejos por herança aos seus pequeninos.
Scapă-mă de oameni, cu mîna Ta, Doamne, de oamenii lumii acesteia, cari îşi au partea lor în viaţa aceasta, şi cărora le umpli pîntecele cu bunătăţile Tale. Copiii lor sînt sătui şi prisosul lor îl lasă pruncilor lor.
15 Q uanto a mim, em retidão contemplarei a tua face; eu me satisfarei com a tua semelhança quando acordar.
Dar eu, în nevinovăţia mea, voi vedea Faţa Ta: cum mă voi trezi, mă voi sătura de chipul Tău.