1 Ó pastor de Israel, dá ouvidos; tu, que guias a José como a um rebanho, que estás entronizado sobre os querubins, resplandece.

(Către mai marele cîntăreţilor. De cîntat ca şi,, Crinii mărturiei``. Un psalm al lui Asaf.) Ia aminte, Păstorul lui Israel, Tu, care povăţuieşti pe Iosif ca pe o turmă! Arată-Te în strălucirea Ta, Tu, care şezi pe heruvimi!

2 P erante Efraim, Benjamim e Manassés, desperta o teu poder, e vem salvar-nos.

Trezeşte-Ţi puterea, înaintea lui Efraim, Beniamin şi Manase, şi vino în ajutorul nostru!

3 R eabilita-nos, ó Deus; faze resplandecer o teu rosto, para que sejamos salvos.

Ridică-ne, Dumnezeule, fă să strălucească Faţa Ta, şi vom fi scăpaţi!

4 Ó Senhor Deus dos exércitos, até quando te indignarás contra a oração do teu povo?

Doamne, Dumnezeul oştirilor, pînă cînd Te vei mînia, cu toată rugăciunea poporului Tău?

5 T u os alimentaste com pão de lágrimas, e lhes deste a beber lágrimas em abundância.

Îi hrăneşti cu o pîne de lacrămi, şi -i adăpi cu lacrămi din plin.

6 T u nos fazes objeto de escárnio entre os nossos vizinhos; e os nossos inimigos zombam de nós entre si.

Ne faci să fim mărul de ceartă al vecinilor noştri, şi vrăjmaşii noştri rîd de noi între ei.

7 R eabilita-nos, ó Deus dos exércitos; faze resplandecer o teu rosto, para que sejamos salvos.

Ridică-ne, Dumnezeul oştirilor! Fă să strălucească Faţa Ta, şi vom fi scăpaţi!

8 T rouxeste do Egito uma videira; lançaste fora as nações, e a plantaste.

Tu ai adus o vie din Egipt, ai izgonit neamuri, şi ai sădit -o.

9 P reparaste-lhe lugar; e ela deitou profundas raízes, e encheu a terra.

Ai făcut loc înaintea ei: şi ea a dat rădăcini şi a umplut ţara.

10 O s montes cobriram-se com a sua sombra, e os cedros de Deus com os seus ramos.

Munţii erau acoperiţi de umbra ei, şi ramurile ei erau ca nişte cedri ai lui Dumnezeu.

11 E la estendeu a sua ramagem até o mar, e os seus rebentos até o Rio.

Îşi întindea mlădiţele pînă la mare, şi lăstarii pînă la Rîu.

12 P or que lhe derrubaste as cercas, de modo que a vindimam todos os que passam pelo caminho?

Pentruce i-ai rupt gardul acum, de -o jăfuiesc toţi trecătorii?

13 O javali da selva a devasta, e as feras do campo alimentam-se dela.

O rîmă mistreţul din pădure, şi o mănîncă fiarele cîmpului.

14 Ó Deus dos exércitos, volta-te, nós te rogamos; atende do céu, e vê, e visita esta videira,

Dumnezeul oştirilor, întoarce-Te iarăş! Priveşte din cer, şi vezi! Cercetează via aceasta!

15 a videira que a tua destra plantou, e o sarmento que fortificaste para ti.

Ocroteşte ce a sădit dreapta Ta, şi pe fiul, pe care Ţi l-ai ales!...

16 E stá queimada pelo fogo, está cortada; eles perecem pela repreensão do teu rosto.

Ea este arsă de foc, este tăiată! De mustrarea Feţei Tale, ei pier!

17 S eja a tua mão sobre o varão da tua destra, sobre o filho do homem que fortificaste para ti.

Mîna Ta să fie peste omul dreptei Tale, peste fiul omului, pe care Ţi l-ai ales!

18 E não nos afastaremos de ti; vivifica-nos, e nós invocaremos o teu nome.

Şi atunci nu ne vom mai depărta de Tine. Înviorează-ne iarăş, şi vom chema Numele Tău.

19 R eabilita-nos, Senhor Deus dos exércitos; faze resplandecer o teu rosto, para que sejamos salvos.

Doamne, Dumnezeul oştirilor, ridică-ne iarăş! Fă să strălucească Faţa Ta, şi vom fi scăpaţi!