1 A balança enganosa é abominação para o Senhor; mas o peso justo é o seu prazer.

Cumpăna înşelătoare este urîtă Domnului, dar cîntăreala dreaptă Îi este plăcută.

2 Q uando vem a soberba, então vem a desonra; mas com os humildes está a sabedoria.

Cînd vine mîndria, vine şi ruşinea; dar înţelepciunea este cu cei smeriţi.

3 A integridade dos retos os guia; porém a perversidade dos desleais os destrói.

Neprihănirea oamenilor cinstiţi îi cîrmuieşte fără teamă, dar vicleniile celor stricaţi le aduc pieirea.

4 D e nada aproveitam as riquezas no dia da ira; porém a justiça livra da morte.

În ziua mîniei, bogăţia nu slujeşte la nimic; dar neprihănirea izbăveşte dela moarte.

5 A justiça dos perfeitos endireita o seu caminho; mas o ímpio cai pela sua impiedade.

Nevinovăţia omului fără prihană îi netezeşte calea, dar cel rău cade prin însăş răutatea lui.

6 A justiça dos retos os livra; mas os traiçoeiros são apanhados nas, suas próprias cobiças.

Nevinovăţia oamenilor fără prihană îi scapă, dar cei răi sînt prinşi de răutatea lor.

7 M orrendo o ímpio, perece a sua esperança; e a expectativa da iniqüidade.

La moartea celui rău, îi piere nădejdea, şi aşteptarea oamenilor nelegiuiţi este nimicită.

8 O justo é libertado da angústia; e o ímpio fica em seu lugar.

Cel neprihănit este scăpat din strîmtoare, şi cel rău îi ia locul.

9 O hipócrita com a boca arruína o seu proximo; mas os justos são libertados pelo conhecimento.

Cu gura lui omul nelegiuit pierde pe aproapele său, dar cei neprihăniţi sînt scăpaţi prin ştiinţă.

10 Q uando os justos prosperam, exulta a cidade; e quando perecem os ímpios, há júbilo.

Cînd le merge bine celor neprihăniţi, toată cetatea se bucură; şi cînd pier cei răi, toţi strigă de veselie.

11 P ela bênção dos retos se exalta a cidade; mas pela boca dos ímpios é derrubada.

Cetatea se înalţă prin binecuvîntarea oamenilor fără prihană, dar este surpată prin gura celor răi. -

12 Q uem despreza o seu próximo é falto de senso; mas o homem de entendimento se cala.

Cine defaimă pe aproapele său este fără minte, dar omul cu pricepere primeşte şi tace. -

13 O que anda mexericando revela segredos; mas o fiel de espírito encobre o negócio.

Cine umblă cu bîrfeli dă pe faţă lucruri ascunse, dar sufletul credincios ţine ce i s'a încredinţat. -

14 Q uando não há sábia direção, o povo cai; mas na multidão de conselheiros há segurança.

Cînd nu este chibzuinţă, poporul cade; dar biruinţa vine prin marele număr de sfetnici. -

15 D ecerto sofrerá prejuízo aquele que fica por fiador do estranho; mas o que aborrece a fiança estará seguro.

Cui se pune chezaş pentru altul, îi merge rău, dar cine se teme să se pună chezaş este liniştit. -

16 A mulher aprazível obtém honra, e os homens violentos obtêm riquezas.

O femeie plăcută capătă cinste, şi cei asupritori capătă bogăţie. -

17 O homem bondoso faz bem ã sua, própria alma; mas o cruel faz mal a si mesmo.

Omul milostiv îşi face bine sufletului său, dar omul fără milă îşi turbură însăş carnea lui. -

18 O ímpio recebe um salário ilusório; mas o que semeia justiça recebe galardão seguro.

Cel rău dobîndeşte un cîştig înşelător, dar cel ce samănă neprihănirea are o adevărată plată. -

19 Q uem é fiel na retidão encaminha, para a vida, e aquele que segue o mal encontra a morte.

Adevărata neprihănire duce la viaţă, dar cel ce urmăreşte răul găseşte moartea. -

20 A bominação para o Senhor são os perversos de coração; mas os que são perfeitos em seu caminho são o seu deleite.

Cei cu inima stricată sînt o scîrbă înaintea Domnului, dar cei ce umblă fără prihană Îi sînt plăcuţi.

21 D ecerto o homem mau não ficará sem castigo; porém a descendência dos justos será livre.

Hotărît: cel rău nu va rămînea nepedepsit, dar sămînţa celor neprihăniţi va fi scăpată. -

22 C omo jóia de ouro em focinho de porca, assim é a mulher formosa que se aparta da discrição.

Femeia frumoasă şi fără minte este ca un inel de aur pus în rîtul unui porc. -

23 O desejo dos justos é somente o bem; porém a expectativa dos ímpios é a ira.

Dorinţa celor neprihăniţi este numai bine; dar aşteptarea celor răi este numai mînie-.

24 U m dá liberalmente, e se torna mais rico; outro retém mais do que é justo, e se empobrece.

Unul, care dă cu mîna largă, ajunge mai bogat; şi altul, care economiseşte prea mult, nu face decît să sărăcească. -

25 A alma generosa prosperará, e o que regar também será regado.

Sufletul binefăcător va fi săturat, şi cel ce udă pe alţii va fi udat şi el. -

26 A o que retém o trigo o povo o amaldiçoa; mas bênção haverá sobre a cabeça do que o vende.

Cine opreşte grîul este blestemat de popor, dar pe capul celui ce -l vinde vine binecuvîntarea. -

27 O que busca diligentemente o bem, busca favor; mas ao que procura o mal, este lhe sobrevirá.

Cine urmăreşte binele, îşi cîştigă bunăvoinţă, dar cine urmăreşte răul este atins de el. -

28 A quele que confia nas suas riquezas, cairá; mas os justos reverdecerão como a folhagem.

Cine se încrede în bogăţii va cădea, dar cei neprihăniţi vor înverzi ca frunzişul. -

29 O que perturba a sua casa herdará o vento; e o insensato será servo do entendido de coração.

Cine îşi turbură casa va moşteni vînt, şi nebunul va fi robul omului înţelept! -

30 O fruto do justo é árvore de vida; e o que ganha almas sábio é.

Rodul celui neprihănit este un pom de viaţă, şi cel înţelept cîştigă suflete. -

31 E is que o justo é castigado na terra; quanto mais o ímpio e o pecador!

Iată, cel neprihănit este răsplătit pe pămînt; cu cît mai mult cel rău şi păcătos!