1 E L peso falso abominación es á Jehová: Mas la pesa cabal le agrada.

Cumpăna înşelătoare este urîtă Domnului, dar cîntăreala dreaptă Îi este plăcută.

2 C uando viene la soberbia, viene también la deshonra: Mas con los humildes es la sabiduría.

Cînd vine mîndria, vine şi ruşinea; dar înţelepciunea este cu cei smeriţi.

3 L a integridad de los rectos los encaminará: Mas destruirá á los pecadores la perversidad de ellos.

Neprihănirea oamenilor cinstiţi îi cîrmuieşte fără teamă, dar vicleniile celor stricaţi le aduc pieirea.

4 N o aprovecharán las riquezas en el día de la ira: Mas la justicia librará de muerte.

În ziua mîniei, bogăţia nu slujeşte la nimic; dar neprihănirea izbăveşte dela moarte.

5 L a justicia del perfecto enderezará su camino: mas el impío por su impiedad caerá.

Nevinovăţia omului fără prihană îi netezeşte calea, dar cel rău cade prin însăş răutatea lui.

6 L a justicia de los rectos los librará: Mas los pecadores en su pecado serán presos.

Nevinovăţia oamenilor fără prihană îi scapă, dar cei răi sînt prinşi de răutatea lor.

7 C uando muere el hombre impío, perece su esperanza; Y la espectativa de los malos perecerá.

La moartea celui rău, îi piere nădejdea, şi aşteptarea oamenilor nelegiuiţi este nimicită.

8 E l justo es librado de la tribulación: Mas el impío viene en lugar suyo.

Cel neprihănit este scăpat din strîmtoare, şi cel rău îi ia locul.

9 E l hipócrita con la boca daña á su prójimo: Mas los justos son librados con la sabiduría.

Cu gura lui omul nelegiuit pierde pe aproapele său, dar cei neprihăniţi sînt scăpaţi prin ştiinţă.

10 E n el bien de los justos la ciudad se alegra: Mas cuando los impíos perecen, hay fiestas.

Cînd le merge bine celor neprihăniţi, toată cetatea se bucură; şi cînd pier cei răi, toţi strigă de veselie.

11 P or la bendición de los rectos la ciudad será engrandecida: Mas por la boca de los impíos ella será trastornada.

Cetatea se înalţă prin binecuvîntarea oamenilor fără prihană, dar este surpată prin gura celor răi. -

12 E l que carece de entendimiento, menosprecia á su prójimo: Mas el hombre prudente calla.

Cine defaimă pe aproapele său este fără minte, dar omul cu pricepere primeşte şi tace. -

13 E l que anda en chismes, descubre el secreto: Mas el de espíritu fiel encubre la cosa.

Cine umblă cu bîrfeli dă pe faţă lucruri ascunse, dar sufletul credincios ţine ce i s'a încredinţat. -

14 C uando faltaren las industrias, caerá el pueblo: Mas en la multitud de consejeros hay salud.

Cînd nu este chibzuinţă, poporul cade; dar biruinţa vine prin marele număr de sfetnici. -

15 C on ansiedad será afligido el que fiare al extraño: Mas el que aborreciere las fianzas vivirá confiado.

Cui se pune chezaş pentru altul, îi merge rău, dar cine se teme să se pună chezaş este liniştit. -

16 L a mujer graciosa tendrá honra: Y los fuertes tendrán riquezas.

O femeie plăcută capătă cinste, şi cei asupritori capătă bogăţie. -

17 A su alma hace bien el hombre misericordioso: Mas el cruel atormenta su carne.

Omul milostiv îşi face bine sufletului său, dar omul fără milă îşi turbură însăş carnea lui. -

18 E l impío hace obra falsa: Mas el que sembrare justicia, tendrá galardón firme.

Cel rău dobîndeşte un cîştig înşelător, dar cel ce samănă neprihănirea are o adevărată plată. -

19 C omo la justicia es para vida, Así el que sigue el mal es para su muerte.

Adevărata neprihănire duce la viaţă, dar cel ce urmăreşte răul găseşte moartea. -

20 A bominación son á Jehová los perversos de corazón: Mas los perfectos de camino le son agradables.

Cei cu inima stricată sînt o scîrbă înaintea Domnului, dar cei ce umblă fără prihană Îi sînt plăcuţi.

21 A unque llegue la mano á la mano, el malo no quedará sin castigo: Mas la simiente de los justos escapará.

Hotărît: cel rău nu va rămînea nepedepsit, dar sămînţa celor neprihăniţi va fi scăpată. -

22 Z arcillo de oro en la nariz del puerco, Es la mujer hermosa y apartada de razón.

Femeia frumoasă şi fără minte este ca un inel de aur pus în rîtul unui porc. -

23 E l deseo de los justos es solamente bien: Mas la esperanza de los impíos es enojo.

Dorinţa celor neprihăniţi este numai bine; dar aşteptarea celor răi este numai mînie-.

24 H ay quienes reparten, y les es añadido más: Y hay quienes son escasos más de lo que es justo, mas vienen á pobreza.

Unul, care dă cu mîna largă, ajunge mai bogat; şi altul, care economiseşte prea mult, nu face decît să sărăcească. -

25 E l alma liberal será engordada: Y el que saciare, él también será saciado.

Sufletul binefăcător va fi săturat, şi cel ce udă pe alţii va fi udat şi el. -

26 A l que retiene el grano, el pueblo lo maldecirá: Mas bendición será sobre la cabeza del que vende.

Cine opreşte grîul este blestemat de popor, dar pe capul celui ce -l vinde vine binecuvîntarea. -

27 E l que madruga al bien, buscará favor: Mas el que busca el mal, vendrále.

Cine urmăreşte binele, îşi cîştigă bunăvoinţă, dar cine urmăreşte răul este atins de el. -

28 E l que confía en sus riquezas, caerá: Mas los justos reverdecerán como ramos.

Cine se încrede în bogăţii va cădea, dar cei neprihăniţi vor înverzi ca frunzişul. -

29 E l que turba su casa heredará viento; Y el necio será siervo del sabio de corazón.

Cine îşi turbură casa va moşteni vînt, şi nebunul va fi robul omului înţelept! -

30 E l fruto del justo es árbol de vida: Y el que prende almas, es sabio.

Rodul celui neprihănit este un pom de viaţă, şi cel înţelept cîştigă suflete. -

31 C iertamente el justo será pagado en la tierra: ­Cuánto más el impío y el pecador!

Iată, cel neprihănit este răsplătit pe pămînt; cu cît mai mult cel rău şi păcătos!