1 A false balance is an abomination to Jehovah; But a just weight is his delight.

Cumpăna înşelătoare este urîtă Domnului, dar cîntăreala dreaptă Îi este plăcută.

2 W hen pride cometh, then cometh shame; But with the lowly is wisdom.

Cînd vine mîndria, vine şi ruşinea; dar înţelepciunea este cu cei smeriţi.

3 T he integrity of the upright shall guide them; But the perverseness of the treacherous shall destroy them.

Neprihănirea oamenilor cinstiţi îi cîrmuieşte fără teamă, dar vicleniile celor stricaţi le aduc pieirea.

4 R iches profit not in the day of wrath; But righteousness delivereth from death.

În ziua mîniei, bogăţia nu slujeşte la nimic; dar neprihănirea izbăveşte dela moarte.

5 T he righteousness of the perfect shall direct his way; But the wicked shall fall by his own wickedness.

Nevinovăţia omului fără prihană îi netezeşte calea, dar cel rău cade prin însăş răutatea lui.

6 T he righteousness of the upright shall deliver them; But the treacherous shall be taken in their own iniquity.

Nevinovăţia oamenilor fără prihană îi scapă, dar cei răi sînt prinşi de răutatea lor.

7 W hen a wicked man dieth, his expectation shall perish; And the hope of iniquity perisheth.

La moartea celui rău, îi piere nădejdea, şi aşteptarea oamenilor nelegiuiţi este nimicită.

8 T he righteous is delivered out of trouble, And the wicked cometh in his stead.

Cel neprihănit este scăpat din strîmtoare, şi cel rău îi ia locul.

9 W ith his mouth the godless man destroyeth his neighbor; But through knowledge shall the righteous be delivered.

Cu gura lui omul nelegiuit pierde pe aproapele său, dar cei neprihăniţi sînt scăpaţi prin ştiinţă.

10 W hen it goeth well with the righteous, the city rejoiceth; And when the wicked perish, there is shouting.

Cînd le merge bine celor neprihăniţi, toată cetatea se bucură; şi cînd pier cei răi, toţi strigă de veselie.

11 B y the blessing of the upright the city is exalted; But it is overthrown by the mouth of the wicked.

Cetatea se înalţă prin binecuvîntarea oamenilor fără prihană, dar este surpată prin gura celor răi. -

12 H e that despiseth his neighbor is void of wisdom; But a man of understanding holdeth his peace.

Cine defaimă pe aproapele său este fără minte, dar omul cu pricepere primeşte şi tace. -

13 H e that goeth about as a tale-bearer revealeth secrets; But he that is of a faithful spirit concealeth a matter.

Cine umblă cu bîrfeli dă pe faţă lucruri ascunse, dar sufletul credincios ţine ce i s'a încredinţat. -

14 W here no wise guidance is, the people falleth; But in the multitude of counsellors there is safety.

Cînd nu este chibzuinţă, poporul cade; dar biruinţa vine prin marele număr de sfetnici. -

15 H e that is surety for a stranger shall smart for it; But he that hateth suretyship is secure.

Cui se pune chezaş pentru altul, îi merge rău, dar cine se teme să se pună chezaş este liniştit. -

16 A gracious woman obtaineth honor; And violent men obtain riches.

O femeie plăcută capătă cinste, şi cei asupritori capătă bogăţie. -

17 T he merciful man doeth good to his own soul; But he that is cruel troubleth his own flesh.

Omul milostiv îşi face bine sufletului său, dar omul fără milă îşi turbură însăş carnea lui. -

18 T he wicked earneth deceitful wages; But he that soweth righteousness hath a sure reward.

Cel rău dobîndeşte un cîştig înşelător, dar cel ce samănă neprihănirea are o adevărată plată. -

19 H e that is stedfast in righteousness shall attain unto life; And he that pursueth evil doeth it to his own death.

Adevărata neprihănire duce la viaţă, dar cel ce urmăreşte răul găseşte moartea. -

20 T hey that are perverse in heart are an abomination to Jehovah; But such as are perfect in their way are his delight.

Cei cu inima stricată sînt o scîrbă înaintea Domnului, dar cei ce umblă fără prihană Îi sînt plăcuţi.

21 T hough hand join in hand, the evil man shall not be unpunished; But the seed of the righteous shall be delivered.

Hotărît: cel rău nu va rămînea nepedepsit, dar sămînţa celor neprihăniţi va fi scăpată. -

22 A s a ring of gold in a swine's snout, So is a fair woman that is without discretion.

Femeia frumoasă şi fără minte este ca un inel de aur pus în rîtul unui porc. -

23 T he desire of the righteous is only good; But the expectation of the wicked is wrath.

Dorinţa celor neprihăniţi este numai bine; dar aşteptarea celor răi este numai mînie-.

24 T here is that scattereth, and increaseth yet more; And there is that withholdeth more than is meet, but it tendeth only to want.

Unul, care dă cu mîna largă, ajunge mai bogat; şi altul, care economiseşte prea mult, nu face decît să sărăcească. -

25 T he liberal soul shall be made fat; And he that watereth shall be watered also himself.

Sufletul binefăcător va fi săturat, şi cel ce udă pe alţii va fi udat şi el. -

26 H e that withholdeth grain, the people shall curse him; But blessing shall be upon the head of him that selleth it.

Cine opreşte grîul este blestemat de popor, dar pe capul celui ce -l vinde vine binecuvîntarea. -

27 H e that diligently seeketh good seeketh favor; But he that searcheth after evil, it shall come unto him.

Cine urmăreşte binele, îşi cîştigă bunăvoinţă, dar cine urmăreşte răul este atins de el. -

28 H e that trusteth in his riches shall fall; But the righteous shall flourish as the green leaf.

Cine se încrede în bogăţii va cădea, dar cei neprihăniţi vor înverzi ca frunzişul. -

29 H e that troubleth his own house shall inherit the wind; And the foolish shall be servant to the wise of heart.

Cine îşi turbură casa va moşteni vînt, şi nebunul va fi robul omului înţelept! -

30 T he fruit of the righteous is a tree of life; And he that is wise winneth souls.

Rodul celui neprihănit este un pom de viaţă, şi cel înţelept cîştigă suflete. -

31 B ehold, the righteous shall be recompensed in the earth: How much more the wicked and the sinner!

Iată, cel neprihănit este răsplătit pe pămînt; cu cît mai mult cel rău şi păcătos!