1 T he words of Agur the son of Jakeh; The oracle. The man saith unto Ithiel, unto Ithiel and Ucal:

Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache. Cuvintele înţelepte rostite de omul acesta pentru Itiel, pentru Itiel şi pentru Ucal.

2 S urely I am more brutish than any man, And have not the understanding of a man;

Negreşit, sînt mai prost decît oricine, şi n'am pricepere de om.

3 A nd I have not learned wisdom, Neither have I the knowledge of the Holy One.

N'am învăţat înţelepciunea, şi nu cunosc ştiinţa sfinţilor.

4 W ho hath ascended up into heaven, and descended? Who hath gathered the wind in his fists? Who hath bound the waters in his garment? Who hath established all the ends of the earth? What is his name, and what is his son's name, if thou knowest?

Cine s'a suit la ceruri, şi cine s'a pogorît din ele? Cine a adunat vîntul în pumnii lui? Cine a strîns apele în haina lui? Cine a hotărît toate marginile pămîntului? Cum se numeşte el, şi cum cheamă pe fiul său? Ştii tu lucrul acesta? -

5 E very word of God is tried: He is a shield unto them that take refuge in him.

Orice cuvînt al lui Dumnezeu este încercat. El este un scut pentru ceice se încred în El.

6 A dd thou not unto his words, Lest he reprove thee, and thou be found a liar.

N'adăuga nimic la cuvintele Lui, ca să nu te pedepsească, şi să fii găsit mincinos. -

7 T wo things have I asked of thee; Deny me them not before I die:

Două lucruri Îţi cer; nu mi le opri, înainte de moarte!

8 R emove far from me falsehood and lies; Give me neither poverty nor riches; Feed me with the food that is needful for me:

Depărtează dela mine neadevărul şi cuvîntul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţie, dă-mi pînea care-mi trebuie.

9 L est I be full, and deny thee, and say, Who is Jehovah? Or lest I be poor, and steal, And use profanely the name of my God.

Ca nu cumva, în belşug, să mă lepăd de Tine, şi să zic:,, Cine este Domnul?`` Sau ca nu cumva în sărăcie, să fur, şi să iau în deşert Numele Dumnezeului Meu. -

10 S lander not a servant unto his master, Lest he curse thee, and thou be held guilty.

Nu cleveti pe un slujitor la stăpînul lui, ca să nu te blesteme şi să te faci vinovat. -

11 T here is a generation that curse their father, And bless not their mother.

Este un neam de oameni care blastămă pe tatăl său, şi nu binecuvintează pe mamă-sa.

12 T here is a generation that are pure in their own eyes, And yet are not washed from their filthiness.

Este un neam de oameni care se crede curat, şi totuş, nu este spălat de întinăciunea lui.

13 T here is a generation, oh how lofty are their eyes! And their eyelids are lifted up.

Este un neam de oameni ai căror ochi sînt trufaşi, şi cari îşi ţin pleoapele sus.

14 T here is a generation whose teeth are as swords, and their jaw teeth as knives, To devour the poor from off the earth, and the needy from among men.

Este un neam de oameni, ai căror dinţi sînt nişte săbii, şi ale căror măsele sînt nişte cuţite, ca să mănînce pe cel nenorocit de pe pămînt, şi pe cei lipsiţi dintre oameni. -

15 T he horseleach hath two daughters, crying, Give, give. There are three things that are never satisfied, Yea, four that say not, Enough:

Lipitoarea are două fete:,, Dă! dă!`` Trei lucruri sînt nesăţioase, patru lucruri nu zic niciodată:,, Destul!``,

16 S heol; and the barren womb; The earth that is not satisfied with water; And the fire that saith not, Enough.

şi anume: Locuinţa morţilor, femeia stearpă, pămîntul, care nu este sătul de apă, şi focul, care nu zice niciodată:,, Destul!`` -

17 T he eye that mocketh at his father, And despiseth to obey his mother, The ravens of the valley shall pick it out, And the young eagles shall eat it.

Pe ochiul care îşi bate joc de tatăl său, şi nesocoteşte ascultarea de mamă, îl vor scobi corbii dela pîrîu, şi îl vor mînca puii de vultur. -

18 T here are three things which are too wonderful for me, Yea, four which I know not:

Trei lucruri sînt mai pesus de puterile mele, şi chiar patru pe cari nu le pot pricepe:

19 T he way of an eagle in the air; The way of a serpent upon a rock; The way of a ship in the midst of the sea; And the way of a man with a maiden.

urma vulturului pe cer, urma şarpelui pe stîncă, urma corăbiei în mijlocul mării, şi urma omului la o fată.

20 S o is the way of an adulterous woman; She eateth, and wipeth her mouth, And saith, I have done no wickedness.

Tot aşa este şi calea femeii preacurve: ea mănîncă, şi se şterge la gură, şi apoi zice:,, N'am făcut nimic rău.`` -

21 F or three things the earth doth tremble, And for four, which it cannot bear:

Trei lucruri fac să se răscoale o ţară, şi patru lucruri nu le poate suferi:

22 F or a servant when he is king; And a fool when he is filled with food;

un rob, care a început să împărăţească, un nebun, care are pîne din belşug,

23 F or an odious woman when she is married; And a handmaid that is heir to her mistress.

o femeie dispreţuită care se mărită, şi o roabă care moşteneşte pe stăpînă-sa. -

24 T here are four things which are little upon the earth, But they are exceeding wise:

Patru vietăţi sînt mai mici pe pămînt, şi totuş din cele mai înţelepte:

25 T he ants are a people not strong, Yet they provide their food in the summer;

furnicile, cari nu sînt un popor tare, dar îşi pregătesc hrana vara,

26 T he conies are but a feeble folk, Yet make they their houses in the rocks;

şoarecii de munte, cari nu sînt un popor puternic, dar îşi aşează locuinţa în stînci;

27 T he locusts have no king, Yet go they forth all of them by bands;

lăcustele n'au împărat, şi totuş pornesc toate în cete;

28 T he lizard taketh hold with her hands, Yet is she in kings' palaces.

păianjenul îl poţi prinde cu mînile, şi se găseşte totuş în casele împăraţilor.

29 T here are three things which are stately in their march, Yea, four which are stately in going:

Trei fiinţe au o ţinută frumoasă, şi patru au mers măreţ:

30 T he lion, which is mightiest among beasts, And turneth not away for any;

leul, viteazul dobitoacelor, care nu se dă înapoi dinaintea nimănui,

31 T he greyhound; the he-goat also; And the king against whom there is no rising up.

calul închingat gata, şi ţapul; şi împăratul, căruia nimeni nu -i poate sta împotrivă. -

32 I f thou hast done foolishly in lifting up thyself, Or if thou hast thought evil, Lay thy hand upon thy mouth.

Dacă mîndria te împinge la fapte de nebunie, şi dacă ai gînduri rele, pune mîna la gură:

33 F or the churning of milk bringeth forth butter, And the wringing of the nose bringeth forth blood; So the forcing of wrath bringeth forth strife.

căci baterea laptelui dă smîntînă, scărpinarea nasului dă sînge, şi stoarcerea mîniei dă certuri.