1 A nd it came to pass, as he was praying in a certain place, that when he ceased, one of his disciples said unto him, Lord, teach us to pray, even as John also taught his disciples.

Într'o zi, Isus Se ruga într'un loc anumit. Cînd a isprăvit rugăciunea, unul din ucenicii Lui I -a zis:,, Doamne, învaţă-ne să ne rugăm, cum a învăţat şi Ioan pe ucenicii lui.``

2 A nd he said unto them, When ye pray, say, Father, Hallowed be thy name. Thy kingdom come.

El le -a zis:,, Cînd vă rugaţi, să ziceţi: Tatăl nostru care eşti în ceruri! Sfinţească-se Numele Tău; vie Împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer, aşa şi pe pămînt.

3 G ive us day by day our daily bread.

Pînea noastră cea de toate zilele dă-ne -o nouă în fiecare zi;

4 A nd forgive us our sins; for we ourselves also forgive every one that is indebted to us. And bring us not into temptation.

şi ne iartă nouă păcatele noastre, fiindcă şi noi iertăm oricui ne este dator; şi nu ne duce în ispită, ci izbăveşte-ne de cel rău.``

5 A nd he said unto them, Which of you shall have a friend, and shall go unto him at midnight, and say to him, Friend, lend me three loaves;

Apoi le -a mai zis:,, Dacă unul dintre voi are un prieten, şi se duce la el la miezul nopţii, şi -i zice:, Prietene, împrumută-mi trei pîni,

6 f or a friend of mine is come to me from a journey, and I have nothing to set before him;

căci a venit la mine de pe drum un prieten al meu, şi n'am ce -i pune înainte;`

7 a nd he from within shall answer and say, Trouble me not: the door is now shut, and my children are with me in bed; I cannot rise and give thee?

şi dacă dinlăuntrul casei lui, prietenul acesta îi răspunde:, Nu mă turbura; acum uşa este încuiată, copiii mei sînt cu mine în pat, nu pot să mă scol să-ţi dau pîni`, -

8 I say unto you, Though he will not rise and give him because he is his friend, yet because of his importunity he will arise and give him as many as he needeth.

vă spun: chiar dacă nu s'ar scula să i le dea, pentrucă -i este prieten, totuş, măcar pentru stăruinţa lui supărătoare, tot se va scula şi -i va da tot ce -i trebuie.

9 A nd I say unto you, Ask, and it shall be given you; seek, and ye shall find; knock, and it shall be opened unto you.

Deaceea şi Eu vă spun: Cereţi, şi vi se va da: căutaţi, şi veţi găsi; bateţi şi vi se va deschide.

10 F or every one that asketh receiveth; and he that seeketh findeth; and to him that knocketh it shall be opened.

Fiindcă oricine cere, capătă; cine caută găseşte; şi celui ce bate, i se deschide.

11 A nd of which of you that is a father shall his son ask a loaf, and he give him a stone? or a fish, and he for a fish give him a serpent?

Cine este tatăl acela dintre voi, care, dacă -i cere fiul său pîne, să -i dea o piatră? Ori, dacă cere un peşte, să -i dea un şarpe în loc de peşte?

12 O r if he shall ask an egg, will he give him a scorpion?

Sau, dacă cere un ou, să -i dea o scorpie?

13 I f ye then, being evil, know how to give good gifts unto your children, how much more shall your heavenly Father give the Holy Spirit to them that ask him?

Deci, dacă voi, cari sînteţi răi, ştiţi să daţi daruri bune copiilor voştri, cu cît mai mult Tatăl vostru cel din ceruri va da Duhul Sfînt celor ce I -L cer!``

14 A nd he was casting out a demon that was dumb. And it came to pass, when the demon was gone out, the dumb man spake; and the multitudes marvelled.

Isus a scos dintr'un bolnav un drac, care era mut. Dupăce a ieşit, dracul, mutul a grăit, şi noroadele s'au mirat.

15 B ut some of them said, By Beelzebub the prince of the demons casteth he out demons.

Dar unii ziceau:,, El scoate dracii cu Beelzebul, domnul dracilor.``

16 A nd others, trying him, sought of him a sign from heaven.

Alţii, ca să -L ispitească, Îi cereau un semn, din cer.

17 B ut he, knowing their thoughts, said unto them, Every kingdom divided against itself is brought to desolation; and a house divided against a house falleth.

Isus le -a cunoscut gîndurile, şi le -a zis:,, Orice împărăţie desbinată împotriva ei, este pustiită; şi o casă desbinată împotriva ei, se prăbuşeşte peste alta.

18 A nd if Satan also is divided against himself, how shall his kingdom stand? because ye say that I cast out demons by Beelzebub.

Deci, dacă Satana este desbinat împotriva lui însuş, cum va dăinui împărăţia lui, fiindcă ziceţi că Eu scot dracii cu Beelzebul?

19 A nd if I by Beelzebub cast out demons, by whom do your sons cast them out? therefore shall they be your judges.

Şi dacă eu scot dracii cu Beelzebul, fiii voştri cu cine îi scot? De aceea ei înşişi vor fi judecătorii voştri.

20 B ut if I by the finger of God cast out demons, then is the kingdom of God come upon you.

Dar, dacă Eu scot dracii cu degetul lui Dumnezeu, Împărăţia lui Dumnezeu a ajuns pînă la voi.

21 W hen the strong man fully armed guardeth his own court, his goods are in peace:

Cînd omul cel tare şi bine înarmat îşi păzeşte casa, averile îi sînt la adăpost.

22 b ut when a stronger than he shall come upon him, and overcome him, he taketh from him his whole armor wherein he trusted, and divideth his spoils.

Dar dacă vine peste el unul mai tare decît el şi -l biruieşte, atunci îi ia cu sila toate armele în care se încredea, şi împarte prăzile luate de la el.

23 H e that is not with me is against me; and he that gathereth not with me scattereth.

Cine nu este cu Mine este împotriva Mea; şi cine nu adună cu Mine, risipeşte.

24 T he unclean spirit when he is gone out of the man, passeth through waterless places, seeking rest, and finding none, he saith, I will turn back unto my house whence I came out.

Duhul necurat, cînd iese afară dintr'un om, umblă prin locuri fără apă, şi caută odihnă. Fiindcă n'o găseşte, zice:, Mă voi întoarce în casa mea, de unde am ieşit.`

25 A nd when he is come, he findeth it swept and garnished.

Şi cînd vine, o găseşte măturată şi împodobită.

26 T hen goeth he, and taketh to him seven other spirits more evil than himself; and they enter in and dwell there: and the last state of that man becometh worse than the first.

Atunci se duce de mai ia cu el alte şapte duhuri, mai rele decît el; intră împreună în casă, se aşează în ea, şi starea de pe urmă a omului aceluia ajunge mai rea decît cea dintîi.``

27 A nd it came to pass, as he said these things, a certain woman out of the multitude lifted up her voice, and said unto him, Blessed is the womb that bare thee, and the breasts which thou didst suck.

Pe cînd spunea Isus aceste vorbe, o femeie din norod şi -a ridicat glasul şi a zis:,, Ferice de pîntecele care Te -a purtat, şi de ţîţele pe cari le-ai supt!``

28 B ut he said, Yea rather, blessed are they that hear the word of God, and keep it.

Şi El a răspuns:,, Ferice mai degrabă de ceice ascultă Cuvîntul lui Dumnezeu, şi -L păzesc!``

29 A nd when the multitudes were gathering together unto him, he began to say, This generation is an evil generation: it seeketh after a sign; and there shall no sign be given to it but the sign of Jonah.

Pe cînd noroadele se strîngeau cu grămada, El a început să spună:,, Neamul acesta este un neam viclean; el cere un semn; dar nu i se va da alt semn decît semnul proorocului Iona.

30 F or even as Jonah became a sign unto the Ninevites, so shall also the Son of man be to this generation.

Căci după cum Iona a fost un semn pentru Niniviteni, tot aşa şi Fiul omului va fi un semn pentru neamul acesta.

31 T he queen of the south shall rise up in the judgment with the men of this generation, and shall condemn them: for she came from the ends of the earth to hear the wisdom of Solomon; and behold, a greater than Solomon is here.

Împărăteasa de la miazăzi se va scula, în ziua judecăţii, alături de bărbaţii acestui neam, şi -i va osîndi; pentrucă ea a venit dela capătul pămîntului ca să audă înţelepciunea lui Solomon; şi iată că aici este Unul mai mare decît Solomon.

32 T he men of Nineveh shall stand up in the judgment with this generation, and shall condemn it: for they repented at the preaching of Jonah; and behold, a greater than Jonah is here.

Bărbaţii din Ninive se vor scula, în ziua judecăţii, alături de neamul acesta, şi -l vor osîndi, pentrucă ei s'au pocăit la propovăduirea lui Iona; şi iată că aici este Unul mai mare decît Iona.

33 N o man, when he hath lighted a lamp, putteth it in a cellar, neither under the bushel, but on the stand, that they which enter in may see the light.

Nimeni n'aprinde o lumină, ca s'o pună într'un loc ascuns sau supt baniţă; ci o pune într'un sfeşnic, pentru ca cei ce intră, să vadă lumina.

34 T he lamp of thy body is thine eye: when thine eye is single, thy whole body also is full of light; but when it is evil, thy body also is full of darkness.

Ochiul este lumina trupului tău. Dacă ochiul tău este sănătos, tot trupul tău este plin de lumină; dar dacă ochiul tău este rău, trupul tău este plin de întunerec.

35 L ook therefore whether the light that is in thee be not darkness.

Ia seama dar, ca lumina care este în tine, să nu fie întunerec.

36 I f therefore thy whole body be full of light, having no part dark, it shall be wholly full of light, as when the lamp with its bright shining doth give thee light.

Aşa că, dacă tot trupul tău este plin de lumină, fără să aibă vreo parte întunecată, va fi în totul plin de lumină, întocmai ca atunci cînd te-ar lumina o lampă cu lumina ei mare.``

37 N ow as he spake, a Pharisee asketh him to dine with him: and he went in, and sat down to meat.

Pe cînd vorbea Isus, un Fariseu L -a rugat să prînzească la el. El în intrat şi a şezut la masă.

38 A nd when the Pharisee saw it, he marvelled that he had not first bathed himself before dinner.

Fariseul a văzut cu mirare că Isus nu Se spălase înainte de prînz.

39 A nd the Lord said unto him, Now ye the Pharisees cleanse the outside of the cup and of the platter; but your inward part is full of extortion and wickedness.

Dar Domnul i -a zis:,, Voi, Fariseii, curăţiţi partea de afară a paharului şi a blidului, dar lăuntrul vostru este plin de jăfuire şi de răutate.

40 Y e foolish ones, did not he that made the outside make the inside also?

Nebunilor, oare Acela care a făcut partea de afară, n'a făcut şi pe cea dinlăuntru?

41 B ut give for alms those things which are within; and behold, all things are clean unto you.

Daţi mai bine milostenie din lucrurile dinlăuntru, şi atunci toate vă vor fi curate.

42 B ut woe unto you Pharisees! for ye tithe mint and rue and every herb, and pass over justice and the love of God: but these ought ye to have done, and not to leave the other undone.

Dar vai de voi, Fariseilor! Pentrucă voi daţi zeciuială din izmă, din rută şi din toate zarzavaturile, şi daţi uitării dreptatea şi dragostea de Dumnezeu: pe acestea trebuia să le faceţi, şi pe celelalte să nu le lăsaţi nefăcute!

43 W oe unto you Pharisees! for ye love the chief seats in the synagogues, and the salutations in the marketplaces.

Vai de voi, Fariseilor! Pentrucă voi umblaţi după scaunele dintîi la sinagogi, şi vă place să vă facă lumea plecăciuni prin pieţe!

44 W oe unto you! for ye are as the tombs which appear not, and the men that walk over them know it not.

Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentrucă voi sînteţi ca mormintele, cari nu se văd, şi peste cari oamenii umblă fără să ştie.``

45 A nd one of the lawyers answering saith unto him, Teacher, in saying this thou reproachest us also.

Unul din învăţătorii Legii a luat cuvîntul, şi I -a zis:,,Învăţătorule, spunînd aceste lucruri ne ocărăşti şi pe noi.``

46 A nd he said, Woe unto you lawyers also! for ye load men with burdens grievous to be borne, and ye yourselves touch not the burdens with one of your fingers.

Vai şi de voi, învăţători ai Legii``, a răspuns Isus.,, Pentrucă voi puneţi pe spinarea oamenilor sarcini grele de purtat, iar voi nici măcar cu unul din degetele voastre nu vă atingeţi de ele.

47 W oe unto you! for ye build the tombs of the prophets, and your fathers killed them.

Vai de voi! Pentrucă voi zidiţi mormintele proorocilor, pe cari i-au ucis părinţii voştri.

48 S o ye are witnesses and consent unto the works of your fathers: for they killed them, and ye build their tombs.

Prin aceasta mărturisiţi că încuviinţaţi faptele părinţilor voştri; căci ei au ucis pe prooroci, iar voi le zidiţi mormintele.

49 T herefore also said the wisdom of God, I will send unto them prophets and apostles; and some of them they shall kill and persecute;

De aceea Înţelepciunea lui Dumnezeu a zis:, Le voi trimete prooroci şi apostoli; pe unii din ei îi vor ucide, iar pe alţii îi vor prigoni,

50 t hat the blood of all the prophets, which was shed from the foundation of the world, may be required of this generation;

ca să se ceară dela acest neam sîngele tuturor proorocilor, care a fost vărsat dela întemeierea lumii:

51 f rom the blood of Abel unto the blood of Zachariah, who perished between the altar and the sanctuary: yea, I say unto you, it shall be required of this generation.

dela sîngele lui Abel pînă la sîngele lui Zaharia, ucis între altar şi Templu; da, vă spun, se va cere dela neamul acesta!

52 W oe unto you lawyers! for ye took away the key of knowledge: ye entered not in yourselves, and them that were entering in ye hindered.

Vai de voi, învăţători ai Legii! Pentrucă voi aţi pus mîna pe cheia cunoştinţei: nici voi n'aţi intrat, iar pe ceice voiau să intre, i-aţi împedecat să intre.``

53 A nd when he was come out from thence, the scribes and the Pharisees began to press upon him vehemently, and to provoke him to speak of many things;

După ce a ieşit de acolo, cărturarii şi Fariseii au început să -L pună la strîmtoare, şi să -L facă să vorbească despre multe lucruri;

54 l aying wait for him, to catch something out of his mouth.

I-au întins astfel laţuri, ca să prindă vreo vorbă din gura Lui, pentru care să -L poată învinui.