1 Î ntr'o zi, Isus Se ruga într'un loc anumit. Cînd a isprăvit rugăciunea, unul din ucenicii Lui I -a zis:,, Doamne, învaţă-ne să ne rugăm, cum a învăţat şi Ioan pe ucenicii lui.``

And it came to pass, as he was praying in a certain place, that when he ceased, one of his disciples said unto him, Lord, teach us to pray, even as John also taught his disciples.

2 E l le -a zis:,, Cînd vă rugaţi, să ziceţi: Tatăl nostru care eşti în ceruri! Sfinţească-se Numele Tău; vie Împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer, aşa şi pe pămînt.

And he said unto them, When ye pray, say, Father, Hallowed be thy name. Thy kingdom come.

3 P înea noastră cea de toate zilele dă-ne -o nouă în fiecare zi;

Give us day by day our daily bread.

4 ş i ne iartă nouă păcatele noastre, fiindcă şi noi iertăm oricui ne este dator; şi nu ne duce în ispită, ci izbăveşte-ne de cel rău.``

And forgive us our sins; for we ourselves also forgive every one that is indebted to us. And bring us not into temptation.

5 A poi le -a mai zis:,, Dacă unul dintre voi are un prieten, şi se duce la el la miezul nopţii, şi -i zice:, Prietene, împrumută-mi trei pîni,

And he said unto them, Which of you shall have a friend, and shall go unto him at midnight, and say to him, Friend, lend me three loaves;

6 c ăci a venit la mine de pe drum un prieten al meu, şi n'am ce -i pune înainte;`

for a friend of mine is come to me from a journey, and I have nothing to set before him;

7 ş i dacă dinlăuntrul casei lui, prietenul acesta îi răspunde:, Nu mă turbura; acum uşa este încuiată, copiii mei sînt cu mine în pat, nu pot să mă scol să-ţi dau pîni`, -

and he from within shall answer and say, Trouble me not: the door is now shut, and my children are with me in bed; I cannot rise and give thee?

8 v ă spun: chiar dacă nu s'ar scula să i le dea, pentrucă -i este prieten, totuş, măcar pentru stăruinţa lui supărătoare, tot se va scula şi -i va da tot ce -i trebuie.

I say unto you, Though he will not rise and give him because he is his friend, yet because of his importunity he will arise and give him as many as he needeth.

9 D eaceea şi Eu vă spun: Cereţi, şi vi se va da: căutaţi, şi veţi găsi; bateţi şi vi se va deschide.

And I say unto you, Ask, and it shall be given you; seek, and ye shall find; knock, and it shall be opened unto you.

10 F iindcă oricine cere, capătă; cine caută găseşte; şi celui ce bate, i se deschide.

For every one that asketh receiveth; and he that seeketh findeth; and to him that knocketh it shall be opened.

11 C ine este tatăl acela dintre voi, care, dacă -i cere fiul său pîne, să -i dea o piatră? Ori, dacă cere un peşte, să -i dea un şarpe în loc de peşte?

And of which of you that is a father shall his son ask a loaf, and he give him a stone? or a fish, and he for a fish give him a serpent?

12 S au, dacă cere un ou, să -i dea o scorpie?

Or if he shall ask an egg, will he give him a scorpion?

13 D eci, dacă voi, cari sînteţi răi, ştiţi să daţi daruri bune copiilor voştri, cu cît mai mult Tatăl vostru cel din ceruri va da Duhul Sfînt celor ce I -L cer!``

If ye then, being evil, know how to give good gifts unto your children, how much more shall your heavenly Father give the Holy Spirit to them that ask him?

14 I sus a scos dintr'un bolnav un drac, care era mut. Dupăce a ieşit, dracul, mutul a grăit, şi noroadele s'au mirat.

And he was casting out a demon that was dumb. And it came to pass, when the demon was gone out, the dumb man spake; and the multitudes marvelled.

15 D ar unii ziceau:,, El scoate dracii cu Beelzebul, domnul dracilor.``

But some of them said, By Beelzebub the prince of the demons casteth he out demons.

16 A lţii, ca să -L ispitească, Îi cereau un semn, din cer.

And others, trying him, sought of him a sign from heaven.

17 I sus le -a cunoscut gîndurile, şi le -a zis:,, Orice împărăţie desbinată împotriva ei, este pustiită; şi o casă desbinată împotriva ei, se prăbuşeşte peste alta.

But he, knowing their thoughts, said unto them, Every kingdom divided against itself is brought to desolation; and a house divided against a house falleth.

18 D eci, dacă Satana este desbinat împotriva lui însuş, cum va dăinui împărăţia lui, fiindcă ziceţi că Eu scot dracii cu Beelzebul?

And if Satan also is divided against himself, how shall his kingdom stand? because ye say that I cast out demons by Beelzebub.

19 Ş i dacă eu scot dracii cu Beelzebul, fiii voştri cu cine îi scot? De aceea ei înşişi vor fi judecătorii voştri.

And if I by Beelzebub cast out demons, by whom do your sons cast them out? therefore shall they be your judges.

20 D ar, dacă Eu scot dracii cu degetul lui Dumnezeu, Împărăţia lui Dumnezeu a ajuns pînă la voi.

But if I by the finger of God cast out demons, then is the kingdom of God come upon you.

21 C înd omul cel tare şi bine înarmat îşi păzeşte casa, averile îi sînt la adăpost.

When the strong man fully armed guardeth his own court, his goods are in peace:

22 D ar dacă vine peste el unul mai tare decît el şi -l biruieşte, atunci îi ia cu sila toate armele în care se încredea, şi împarte prăzile luate de la el.

but when a stronger than he shall come upon him, and overcome him, he taketh from him his whole armor wherein he trusted, and divideth his spoils.

23 C ine nu este cu Mine este împotriva Mea; şi cine nu adună cu Mine, risipeşte.

He that is not with me is against me; and he that gathereth not with me scattereth.

24 D uhul necurat, cînd iese afară dintr'un om, umblă prin locuri fără apă, şi caută odihnă. Fiindcă n'o găseşte, zice:, Mă voi întoarce în casa mea, de unde am ieşit.`

The unclean spirit when he is gone out of the man, passeth through waterless places, seeking rest, and finding none, he saith, I will turn back unto my house whence I came out.

25 Ş i cînd vine, o găseşte măturată şi împodobită.

And when he is come, he findeth it swept and garnished.

26 A tunci se duce de mai ia cu el alte şapte duhuri, mai rele decît el; intră împreună în casă, se aşează în ea, şi starea de pe urmă a omului aceluia ajunge mai rea decît cea dintîi.``

Then goeth he, and taketh to him seven other spirits more evil than himself; and they enter in and dwell there: and the last state of that man becometh worse than the first.

27 P e cînd spunea Isus aceste vorbe, o femeie din norod şi -a ridicat glasul şi a zis:,, Ferice de pîntecele care Te -a purtat, şi de ţîţele pe cari le-ai supt!``

And it came to pass, as he said these things, a certain woman out of the multitude lifted up her voice, and said unto him, Blessed is the womb that bare thee, and the breasts which thou didst suck.

28 Ş i El a răspuns:,, Ferice mai degrabă de ceice ascultă Cuvîntul lui Dumnezeu, şi -L păzesc!``

But he said, Yea rather, blessed are they that hear the word of God, and keep it.

29 P e cînd noroadele se strîngeau cu grămada, El a început să spună:,, Neamul acesta este un neam viclean; el cere un semn; dar nu i se va da alt semn decît semnul proorocului Iona.

And when the multitudes were gathering together unto him, he began to say, This generation is an evil generation: it seeketh after a sign; and there shall no sign be given to it but the sign of Jonah.

30 C ăci după cum Iona a fost un semn pentru Niniviteni, tot aşa şi Fiul omului va fi un semn pentru neamul acesta.

For even as Jonah became a sign unto the Ninevites, so shall also the Son of man be to this generation.

31 Î mpărăteasa de la miazăzi se va scula, în ziua judecăţii, alături de bărbaţii acestui neam, şi -i va osîndi; pentrucă ea a venit dela capătul pămîntului ca să audă înţelepciunea lui Solomon; şi iată că aici este Unul mai mare decît Solomon.

The queen of the south shall rise up in the judgment with the men of this generation, and shall condemn them: for she came from the ends of the earth to hear the wisdom of Solomon; and behold, a greater than Solomon is here.

32 B ărbaţii din Ninive se vor scula, în ziua judecăţii, alături de neamul acesta, şi -l vor osîndi, pentrucă ei s'au pocăit la propovăduirea lui Iona; şi iată că aici este Unul mai mare decît Iona.

The men of Nineveh shall stand up in the judgment with this generation, and shall condemn it: for they repented at the preaching of Jonah; and behold, a greater than Jonah is here.

33 N imeni n'aprinde o lumină, ca s'o pună într'un loc ascuns sau supt baniţă; ci o pune într'un sfeşnic, pentru ca cei ce intră, să vadă lumina.

No man, when he hath lighted a lamp, putteth it in a cellar, neither under the bushel, but on the stand, that they which enter in may see the light.

34 O chiul este lumina trupului tău. Dacă ochiul tău este sănătos, tot trupul tău este plin de lumină; dar dacă ochiul tău este rău, trupul tău este plin de întunerec.

The lamp of thy body is thine eye: when thine eye is single, thy whole body also is full of light; but when it is evil, thy body also is full of darkness.

35 I a seama dar, ca lumina care este în tine, să nu fie întunerec.

Look therefore whether the light that is in thee be not darkness.

36 A şa că, dacă tot trupul tău este plin de lumină, fără să aibă vreo parte întunecată, va fi în totul plin de lumină, întocmai ca atunci cînd te-ar lumina o lampă cu lumina ei mare.``

If therefore thy whole body be full of light, having no part dark, it shall be wholly full of light, as when the lamp with its bright shining doth give thee light.

37 P e cînd vorbea Isus, un Fariseu L -a rugat să prînzească la el. El în intrat şi a şezut la masă.

Now as he spake, a Pharisee asketh him to dine with him: and he went in, and sat down to meat.

38 F ariseul a văzut cu mirare că Isus nu Se spălase înainte de prînz.

And when the Pharisee saw it, he marvelled that he had not first bathed himself before dinner.

39 D ar Domnul i -a zis:,, Voi, Fariseii, curăţiţi partea de afară a paharului şi a blidului, dar lăuntrul vostru este plin de jăfuire şi de răutate.

And the Lord said unto him, Now ye the Pharisees cleanse the outside of the cup and of the platter; but your inward part is full of extortion and wickedness.

40 N ebunilor, oare Acela care a făcut partea de afară, n'a făcut şi pe cea dinlăuntru?

Ye foolish ones, did not he that made the outside make the inside also?

41 D aţi mai bine milostenie din lucrurile dinlăuntru, şi atunci toate vă vor fi curate.

But give for alms those things which are within; and behold, all things are clean unto you.

42 D ar vai de voi, Fariseilor! Pentrucă voi daţi zeciuială din izmă, din rută şi din toate zarzavaturile, şi daţi uitării dreptatea şi dragostea de Dumnezeu: pe acestea trebuia să le faceţi, şi pe celelalte să nu le lăsaţi nefăcute!

But woe unto you Pharisees! for ye tithe mint and rue and every herb, and pass over justice and the love of God: but these ought ye to have done, and not to leave the other undone.

43 V ai de voi, Fariseilor! Pentrucă voi umblaţi după scaunele dintîi la sinagogi, şi vă place să vă facă lumea plecăciuni prin pieţe!

Woe unto you Pharisees! for ye love the chief seats in the synagogues, and the salutations in the marketplaces.

44 V ai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentrucă voi sînteţi ca mormintele, cari nu se văd, şi peste cari oamenii umblă fără să ştie.``

Woe unto you! for ye are as the tombs which appear not, and the men that walk over them know it not.

45 U nul din învăţătorii Legii a luat cuvîntul, şi I -a zis:,,Învăţătorule, spunînd aceste lucruri ne ocărăşti şi pe noi.``

And one of the lawyers answering saith unto him, Teacher, in saying this thou reproachest us also.

46 V ai şi de voi, învăţători ai Legii``, a răspuns Isus.,, Pentrucă voi puneţi pe spinarea oamenilor sarcini grele de purtat, iar voi nici măcar cu unul din degetele voastre nu vă atingeţi de ele.

And he said, Woe unto you lawyers also! for ye load men with burdens grievous to be borne, and ye yourselves touch not the burdens with one of your fingers.

47 V ai de voi! Pentrucă voi zidiţi mormintele proorocilor, pe cari i-au ucis părinţii voştri.

Woe unto you! for ye build the tombs of the prophets, and your fathers killed them.

48 P rin aceasta mărturisiţi că încuviinţaţi faptele părinţilor voştri; căci ei au ucis pe prooroci, iar voi le zidiţi mormintele.

So ye are witnesses and consent unto the works of your fathers: for they killed them, and ye build their tombs.

49 D e aceea Înţelepciunea lui Dumnezeu a zis:, Le voi trimete prooroci şi apostoli; pe unii din ei îi vor ucide, iar pe alţii îi vor prigoni,

Therefore also said the wisdom of God, I will send unto them prophets and apostles; and some of them they shall kill and persecute;

50 c a să se ceară dela acest neam sîngele tuturor proorocilor, care a fost vărsat dela întemeierea lumii:

that the blood of all the prophets, which was shed from the foundation of the world, may be required of this generation;

51 d ela sîngele lui Abel pînă la sîngele lui Zaharia, ucis între altar şi Templu; da, vă spun, se va cere dela neamul acesta!

from the blood of Abel unto the blood of Zachariah, who perished between the altar and the sanctuary: yea, I say unto you, it shall be required of this generation.

52 V ai de voi, învăţători ai Legii! Pentrucă voi aţi pus mîna pe cheia cunoştinţei: nici voi n'aţi intrat, iar pe ceice voiau să intre, i-aţi împedecat să intre.``

Woe unto you lawyers! for ye took away the key of knowledge: ye entered not in yourselves, and them that were entering in ye hindered.

53 D upă ce a ieşit de acolo, cărturarii şi Fariseii au început să -L pună la strîmtoare, şi să -L facă să vorbească despre multe lucruri;

And when he was come out from thence, the scribes and the Pharisees began to press upon him vehemently, and to provoke him to speak of many things;

54 I -au întins astfel laţuri, ca să prindă vreo vorbă din gura Lui, pentru care să -L poată învinui.

laying wait for him, to catch something out of his mouth.