1 I sus a intrat în Ierihon, şi trecea prin cetate.

And he entered and was passing through Jericho.

2 Ş i un om bogat, numit Zacheu, mai marele vameşilor,

And behold, a man called by name Zacchaeus; and he was a chief publican, and he was rich.

3 c ăuta să vadă care este Isus; dar nu putea din pricina norodului, căci era mic de statură.

And he sought to see Jesus who he was; and could not for the crowd, because he was little of stature.

4 A alergat înainte, şi s'a suit într'un dud ca să -L vadă; pentrucă pe drumul acela avea să treacă.

And he ran on before, and climbed up into a sycomore tree to see him: for he was to pass that way.

5 I sus, cînd a ajuns la locul acela, Şi -a ridicat ochii în sus, şi i -a zis:,, Zachee, dă-te jos de grabă, căci astăzi trebuie să rămîn în casa ta.``

And when Jesus came to the place, he looked up, and said unto him, Zacchaeus, make haste, and come down; for to-day I must abide at thy house.

6 Z acheu s'a dat jos în grabă, şi L -a primit cu bucurie.

And he made haste, and came down, and received him joyfully.

7 C înd au văzut lucrul acesta, toţi cîrteau şi ziceau:,, A intrat să găzduiască la un om păcătos!``

And when they saw it, they all murmured, saying, He is gone in to lodge with a man that is a sinner.

8 D ar Zacheu a stătut înaintea Domnului, şi I -a zis:,, Iată, Doamne, jumătate din avuţia mea o dau săracilor; şi, dacă am năpăstuit pe cineva cu ceva, îi dau înapoi împătrit.``

And Zacchaeus stood, and said unto the Lord, Behold, Lord, the half of my goods I give to the poor; and if I have wrongfully exacted aught of any man, I restore fourfold.

9 I sus i -a zis:,, Astăzi a intrat mîntuirea în casa aceasta, căci şi el este fiul lui Avraam.

And Jesus said unto him, To-day is salvation come to this house, forasmuch as he also is a son of Abraham.

10 P entrucă Fiul omului a venit să caute şi să mîntuiască ce era pierdut.``

For the Son of man came to seek and to save that which was lost.

11 P e cînd ascultau ei aceste lucruri, Isus a mai spus o pildă, pentrucă era aproape de Ierusalim, şi ei credeau că Împărăţia lui Dumnezeu are să se arate îndată.

And as they heard these things, he added and spake a parable, because he was nigh to Jerusalem, and because they supposed that the kingdom of God was immediately to appear.

12 D eci a zis:,, Un om de neam mare s'a dus într'o ţară depărtată, ca să-şi ia o împărăţie, şi apoi să se întoarcă.

He said therefore, A certain nobleman went into a far country, to receive for himself a kingdom, and to return.

13 A chemat zece din robii săi, le -a dat zece poli (Greceşte: mine.), şi le -a zis:,, Puneţi -i în negoţ pînă mă voi întoarce.``

And he called ten servants of his, and gave them ten pounds, and said unto them, Trade ye herewith till I come.

14 D ar cetăţenii lui îl urau; şi au trimes după el o solie să -i spună:,, Nu vrem ca omul acesta să împărăţească peste noi.``

But his citizens hated him, and sent an ambassage after him, saying, We will not that this man reign over us.

15 C înd s'a întors înapoi, după ce îşi luase împărăţia, a spus să cheme pe robii aceia, cărora le dăduse banii, ca să vadă cît cîştigase fiecare cu ei din negoţ.

And it came to pass, when he was come back again, having received the kingdom, that he commanded these servants, unto whom he had given the money, to be called to him, that he might know what they had gained by trading.

16 C el dintîi a venit, şi i -a zis:,, Doamne, polul tău a mai adus zece poli.``

And the first came before him, saying, Lord, thy pound hath made ten pounds more.

17 E l i -a zis:,, Bine, rob bun; fiindcă ai fost credincios în puţine lucruri, primeşte cîrmuirea a zece cetăţi.``

And he said unto him, Well done, thou good servant: because thou wast found faithful in a very little, have thou authority over ten cities.

18 A venit al doilea, şi i -a zis:,, Doamne, polul tău a mai adus cinci poli.``

And the second came, saying, Thy pound, Lord, hath made five pounds.

19 E l i -a zis şi lui:,, Primeşte şi tu cîrmuirea a cinci cetăţi.``

And he said unto him also, Be thou also over five cities.

20 A venit un altul, şi i -a zis:,, Doamne, iată-ţi polul, pe care l-am păstrat învelit într'un ştergar;

And another came, saying, Lord, behold, here is thy pound, which I kept laid up in a napkin:

21 c ăci m'am temut de tine, fiindcă eşti un om aspru; iei ce n'ai pus, şi seceri ce n'ai sămănat.``

for I feared thee, because thou art an austere man: thou takest up that which thou layedst not down, and reapest that which thou didst not sow.

22 S tăpînul i -a zis:,, Rob rău; te voi judeca după cuvintele tale. Ştiai că sînt un om aspru, care iau ce n'am pus şi secer ce n'am sămănat;

He saith unto him, Out of thine own mouth will I judge thee, thou wicked servant. Thou knewest that I am an austere man, taking up that which I laid not down, and reaping that which I did not sow;

23 a tunci de ce nu mi-ai pus banii la zarafi, pentruca, la întoarcerea mea, să -i fi luat înapoi cu dobîndă?``

then wherefore gavest thou not my money into the bank, and I at my coming should have required it with interest?

24 A poi a zis celor ce erau de faţă:,, Luaţi -i polul, şi daţi -l celui ce are zece poli.``

And he said unto them that stood by, Take away from him the pound, and give it unto him that hath the ten pounds.

25 D oamne``, i-au zis ei,,, el are zece poli.``

And they said unto him, Lord, he hath ten pounds.

26 I ar el le -a zis:,, Vă spun că celui ce are, i se va da; dar dela cel ce n'are, se va lua chiar şi ce are.

I say unto you, that unto every one that hath shall be given; but from him that hath not, even that which he hath shall be taken away from him.

27 C ît despre vrăjmaşii mei, cari n'au vrut să împărăţesc eu peste ei, aduceţi -i încoace, şi tăiaţi -i înaintea mea.``

But these mine enemies, that would not that I should reign over them, bring hither, and slay them before me.

28 D upă ce a vorbit astfel, Isus a pornit în frunte şi Se suia spre Ierusalim.

And when he had thus spoken, he went on before, going up to Jerusalem.

29 C înd S'a apropiat de Betfaghe şi de Betania, înspre muntele numit al Măslinilor, Isus a trimes pe doi din ucenicii Săi,

And it came to pass, when he drew nigh unto Bethphage and Bethany, at the mount that is called Olivet, he sent two of the disciples,

30 ş i le -a zis:,, Duceţi-vă în satul dinaintea voastră. Cînd veţi intra în el, veţi găsi un măgăruş legat, pe care n'a încălecat nimeni niciodată: deslegaţi -l, şi aduceţi-Mi -l.

saying, Go your way into the village over against you; in which as ye enter ye shall find a colt tied, whereon no man ever yet sat: loose him, and bring him.

31 D acă vă va întreba cineva:, Pentruce -l deslegaţi?` să -i spuneţi aşa:, Pentrucă Domnul are trebuinţă de el.``

And if any one ask you, Why do ye loose him? thus shall ye say, The Lord hath need of him.

32 C eice fuseseră trimeşi, s'au dus şi au găsit aşa cum le spusese Isus.

And they that were sent went away, and found even as he had said unto them.

33 P e cînd deslegau măgăruşul, stăpînii lui le-au zis:,, Pentruce deslegaţi măgăruşul?``

And as they were loosing the colt, the owners thereof said unto them, Why loose ye the colt?

34 E i au răspuns:,, Domnul are trebuinţă de el.``

And they said, The Lord hath need of him.

35 Ş i au adus măgăruşul la Isus. Apoi şi-au aruncat hainele pe el, şi au aşezat pe Isus, călare deasupra.

And they brought him to Jesus: and they threw their garments upon the colt, and set Jesus thereon.

36 P e cînd mergea Isus, oamenii îşi aşterneau hainele pe drum.

And as he went, they spread their garments in the way.

37 Ş i cînd S'a apropiat de Ierusalim, spre pogorîşul muntelui Măslinilor, toată mulţimea ucenicilor, plină de bucurie, a început să laude pe Dumnezeu cu glas tare pentru toate minunile, pe cari le văzuseră.

And as he was now drawing nigh, even at the descent of the mount of Olives, the whole multitude of the disciples began to rejoice and praise God with a loud voice for all the mighty works which they had seen;

38 E i ziceau:,, Binecuvîntat este Împăratul care vine în Numele Domnului! Pace în cer, şi slavă în locurile prea înalte!``

saying, Blessed is the King that cometh in the name of the Lord: peace in heaven, and glory in the highest.

39 U nii Farisei, din norod, au zis lui Isus:,,Învăţătorule, ceartă-Ţi ucenicii!``

And some of the Pharisees from the multitude said unto him, Teacher, rebuke thy disciples.

40 Ş i El a răspuns:,, Vă spun că, dacă vor tăcea ei, pietrele vor striga.``

And he answered and said, I tell you that, if these shall hold their peace, the stones will cry out.

41 C înd S'a apropiat de cetate şi a văzut -o, Isus a plîns pentru ea,

And when he drew nigh, he saw the city and wept over it,

42 ş i a zis:,, Dacă ai fi cunoscut şi tu, măcar în această zi, lucrurile, cari puteau să-ţi dea pacea! Dar acum, ele sînt ascunse de ochii tăi.

saying, If thou hadst known in this day, even thou, the things which belong unto peace! but now they are hid from thine eyes.

43 V or veni peste tine zile, cînd vrăjmaşii tăi te vor înconjura cu şanţuri, te vor împresura, şi te vor strînge din toate părţile:

For the days shall come upon thee, when thine enemies shall cast up a bank about thee, and compass thee round, and keep thee in on every side,

44 t e vor face una cu pămîntul, pe tine şi pe copiii tăi din mijlocul tău; şi nu vor lăsa în tine piatră pe piatră, pentrucă n'ai cunoscut vremea cînd ai fost cercetată.``

and shall dash thee to the ground, and thy children within thee; and they shall not leave in thee one stone upon another; because thou knewest not the time of thy visitation.

45 Î n urmă a intrat în Templu, şi a început să scoată afară pe ceice vindeau şi cumpărau în el.

And he entered into the temple, and began to cast out them that sold,

46 Ş i le -a zis:,, Este scris:, Casa Mea va fi o casă de rugăciune. Dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tîlhari.``

saying unto them, It is written, And my house shall be a house of prayer: but ye have made it a den of robbers.

47 I sus învăţa în toate zilele pe norod în Templu. Şi preoţii cei mai de seamă, cărturarii şi bătrînii norodului căutau să -L omoare;

And he was teaching daily in the temple. But the chief priests and the scribes and the principal men of the people sought to destroy him:

48 d ar nu ştiau cum să facă, pentrucă tot norodul Îi sorbea vorbele de pe buze.

and they could not find what they might do; for the people all hung upon him, listening.