1 D avid a fugit din Naiot, de lîngă Rama. S'a dus la Ionatan, şi a zis:,, Ce-am făcut eu? Care este nelegiuirea mea, care este păcatul meu înaintea tatălui tău, de vrea să-mi ia viaţa?``

And David fled from Naioth in Ramah, and came and said before Jonathan, What have I done? what is mine iniquity? and what is my sin before thy father, that he seeketh my life?

2 I onatan i -a răspuns:,, Ferească Dumnezeu! Nu vei muri. Tatăl meu nu face niciun lucru, fie mare, fie mic, fără să-mi dea de ştire; pentruce mi-ar ascunde el lucrul acesta? Nu este nimic.``

And he said unto him, Far from it; thou shalt not die: behold, my father doeth nothing either great or small, but that he discloseth it unto me; and why should my father hide this thing from me? it is not so.

3 D avid a zis iarăş, jurînd:,, Tatăl tău ştie bine că am căpătat trecere înaintea ta, şi va fi zis:, Să nu ştie Ionatan, căci s'ar întrista.` Dar viu este Domnul şi viu este sufletul tău, că nu este decît un pas între mine şi moarte``.

And David sware moreover, and said, Thy father knoweth well that I have found favor in thine eyes; and he saith, Let not Jonathan know this, lest he be grieved: but truly as Jehovah liveth, and as thy soul liveth, there is but a step between me and death.

4 I onatan a zis lui David:,, Pentru tine voi face tot ce vei vrea.``

Then said Jonathan unto David, Whatsoever thy soul desireth, I will even do it for thee.

5 Ş i David i -a răspuns:,, Iată că mîne este lună nouă, şi ar trebui să şed să mănînc cu împăratul; lasă-mă să mă duc, şi să mă ascund în cîmpii pînă în seara zilei a treia.

And David said unto Jonathan, Behold, to-morrow is the new moon, and I should not fail to sit with the king at meat: but let me go, that I may hide myself in the field unto the third day at even.

6 D acă tatăl tău va băga de seamă lipsa mea, să -i spui:, David m'a rugat să -l las să se ducă pînă la Betleem în cetatea lui, pentrucă acolo se aduce pentru toată familia o jertfă de peste an`.

If thy father miss me at all, then say, David earnestly asked leave of me that he might run to Beth-lehem his city; for it is the yearly sacrifice there for all the family.

7 Ş i dacă va zice:, Bine!` atunci robul tău n'are nimic de temut; dar dacă -l va apuca mînia, să ştii că pieirea mea este lucru hotărît din partea lui.

If he say thus, It is well; thy servant shall have peace: but if he be wroth, then know that evil is determined by him.

8 A rată-ţi dar dragostea pentru robul tău, căci ai făcut cu robul tău un legămînt înaintea Domnului. Şi dacă este vreo nelegiuire... în mine, ia-mi tu viaţa, de ce să mă mai duci pînă la tatăl tău?``

Therefore deal kindly with thy servant; for thou hast brought thy servant into a covenant of Jehovah with thee: but if there be in me iniquity, slay me thyself; for why shouldest thou bring me to thy father?

9 I onatan i -a zis:,, Departe de tine gîndul să nu-ţi dau de ştire, dacă voi afla că pieirea ta este lucru hotărît din partea tatălui meu şi ameninţă să te ajungă!``

And Jonathan said, Far be it from thee; for if I should at all know that evil were determined by my father to come upon thee, then would not I tell it thee?

10 D avid a zis lui Ionatan:,, Cine-mi va da de ştire dacă tatăl tău ţi-ar răspunde cu asprime?``

Then said David to Jonathan, Who shall tell me if perchance thy father answer thee roughly?

11 Ş i Ionatan a zis lui David:,, Vino, să ieşim pe cîmp.`` Şi au ieşit amîndoi pe cîmp.

And Jonathan said unto David, Come, and let us go out into the field. And they went out both of them into the field.

12 I onatan a zis lui David:,, Iau martor pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, că voi cerceta de aproape pe tatăl meu mîne sau poimîne; şi de va gîndi bine de David,

And Jonathan said unto David, Jehovah, the God of Israel, be witness: when I have sounded my father about this time to-morrow, or the third day, behold, if there be good toward David, shall I not then send unto thee, and disclose it unto thee?

13 D omnul să Se poarte cu Ionatan cu toată asprimea, dacă nu voi trimete pe nimeni să-ţi dea de ştire! Dacă tatăl meu va găsi cu cale să-ţi facă rău, iarăş îţi voi da de ştire, şi te voi lăsa să pleci, ca să te duci în pace; şi Domnul să fie cu tine, cum a fost cu tatăl meu!

Jehovah do so to Jonathan, and more also, should it please my father to do thee evil, if I disclose it not unto thee, and send thee away, that thou mayest go in peace: and Jehovah be with thee, as he hath been with my father.

14 D acă voi mai trăi, să te porţi faţă de mine cu o bunătate ca a Domnului; şi dacă voi muri,

And thou shalt not only while yet I live show me the lovingkindness of Jehovah, that I die not;

15 s ă nu îţi îndepărtezi niciodată bunătatea faţă de casă mea, nici chiar cînd Domnul va nimici pe fiecare din vrăjmaşii lui David de pe faţa pămîntului.

but also thou shalt not cut off thy kindness from my house for ever; no, not when Jehovah hath cut off the enemies of David every one from the face of the earth.

16 C ăci Ionatan a făcut legămînt cu casa lui David! Domnul să se răsbune pe vrăjmaşii lui David!``

So Jonathan made a covenant with the house of David, saying, And Jehovah will require it at the hand of David's enemies.

17 I onatan a întărit şi mai mult faţă de David dragostea pe care o avea pentru el, căci îl iubea ca pe sufletul lui.

And Jonathan caused David to swear again, for the love that he had to him; for he loved him as he loved his own soul.

18 I onatan i -a zis:,, Mîne este luna nouă; se va băga de seamă lipsa ta, căci locul tău va fi gol.

Then Jonathan said unto him, To-morrow is the new moon: and thou wilt be missed, because thy seat will be empty.

19 S ă te pogori a treia zi pînă în fundul locului în care te ascunsesei în ziua cînd cu întîmplarea aceea, şi să rămîi lîngă piatra Ezel.

And when thou hast stayed three days, thou shalt go down quickly, and come to the place where thou didst hide thyself when the business was in hand, and shalt remain by the stone Ezel.

20 E u voi trage trei săgeţi în spre piatra aceasta, ca şi cînd aş lovi la ţintă.

And I will shoot three arrows on the side thereof, as though I shot at a mark.

21 Ş i voi trimete un tînăr, şi -i voi zice:, Du-te de găseşte săgeţile!` Dacă -i voi zice:, Iată că săgeţile sînt dincoace de tine, ia-le!` atunci să vii, căci este pace pentru tine, şi n'ai să te temi de nimic, viu este Domnul!

And, behold, I will send the lad, saying, Go, find the arrows. If I say unto the lad, Behold, the arrows are on this side of thee; take them, and come; for there is peace to thee and no hurt, as Jehovah liveth.

22 D ar dacă voi zice tînărului:, Iată că săgeţile sînt dincolo de tine!` atunci să pleci, căci Domnul te trimete.

But if I say thus unto the boy, Behold, the arrows are beyond thee; go thy way; for Jehovah hath sent thee away.

23 D omnul este martor pe vecie pentru cuvîntul pe care ni l-am dat unul altuia.``

And as touching the matter which thou and I have spoken of, behold, Jehovah is between thee and me for ever.

24 D avid s'a ascuns în cîmp. A venit luna nouă, şi împăratul a luat loc la ospăţ ca să mănînce.

So David hid himself in the field: and when the new moon was come, the king sat him down to eat food.

25 Î mpăratul a şezut ca de obicei pe scaunul lui lîngă perete. Ionatan s'a sculat, şi Abner a şezut lîngă Saul; dar locul lui David a rămas gol.

And the king sat upon his seat, as at other times, even upon the seat by the wall; and Jonathan stood up, and Abner sat by Saul's side: but David's place was empty.

26 S aul n'a zis nimic în ziua aceea;,, căci``, zicea el,,, s'a întîmplat: el nu este curat, negreşit nu este curat``.

Nevertheless Saul spake not anything that day: for he thought, Something hath befallen him, he is not clean; surely he is not clean.

27 A doua zi, ziua a doua a lunii noi, locul lui David era tot gol. Şi Saul a zis fiului său Ionatan:,, Pentruce n'a venit fiul lui Isai la masă nici eri nici azi?``

And it came to pass on the morrow after the new moon, which was the second day, that David's place was empty: and Saul said unto Jonathan his son, Wherefore cometh not the son of Jesse to meat, neither yesterday, nor to-day?

28 I onatan a răspuns lui Saul:,, David mi -a cerut voie să se ducă la Betleem.

And Jonathan answered Saul, David earnestly asked leave of me to go to Beth-lehem:

29 E l a zis:, Dă-mi drumul, te rog, căci avem în cetate o jertfă de familie, şi frate-meu mi -a spus lucrul acesta; deci dacă am căpătat trecere înaintea ta, dă-mi voie să mă duc în grabă să-mi văd fraţii. Pentru aceea n'a venit la masa împăratului.``

and he said, Let me go, I pray thee; for our family hath a sacrifice in the city; and my brother, he hath commanded me to be there: and now, if I have found favor in thine eyes, let me get away, I pray thee, and see my brethren. Therefore he is not come unto the king's table.

30 A tunci Saul s'a aprins de mînie împotriva lui Ionatan, şi i -a zis:,, Fiu rău şi neascultător, nu ştiu eu că ţi-ai luat ca prieten pe fiul lui Isai, spre ruşinea ta şi spre ruşinea mamei tale?

Then Saul's anger was kindled against Jonathan, and he said unto him, Thou son of a perverse rebellious woman, do not I know that thou hast chosen the son of Jesse to thine own shame, and unto the shame of thy mother's nakedness?

31 C ăci cîtă vreme va trăi fiul lui Isai pe pămînt, nu va fi linişte nici pentru tine, nici pentru împărăţia ta. Şi acum trimete să -l caute, şi să mi -l aducă, fiindcă este vrednic de moarte``.

For as long as the son of Jesse liveth upon the ground, thou shalt not be established, nor thy kingdom. Wherefore now send and fetch him unto me, for he shall surely die.

32 I onatan a răspuns tatălui său Saul, şi i -a zis:,, Pentruce să fie omorît? Ce a făcut?``

And Jonathan answered Saul his father, and said unto him, Wherefore should he be put to death? what hath he done?

33 Ş i Saul şi -a îndreptat suliţa spre el, ca să -l lovească. Ionatan a înţeles că era lucru hotărît din partea tatălui său să omoare pe David.

And Saul cast his spear at him to smite him; whereby Jonathan knew that is was determined of his father to put David to death.

34 S 'a sculat de la masă într'o mînie aprinsă, şi n'a luat deloc parte la masă în ziua a doua a lunii noi; căci era mîhnit din pricina lui David, pentrucă tatăl său îl ocărîse.

So Jonathan arose from the table in fierce anger, and did eat no food the second day of the month; for he was grieved for David, because his father had done him shame.

35 A doua zi de dimineaţă, Ionatan s'a dus pe cîmp în locul în care se învoise cu David, şi era însoţit de un băeţaş.

And it came to pass in the morning, that Jonathan went out into the field at the time appointed with David, and a little lad with him.

36 E l i -a zis:,, Dă fuga şi găseşte săgeţile pe cari le voi trage``. Băiatul a alergat, şi Ionatan a tras o săgeată care a trecut dincolo de el.

And he said unto his lad, Run, find now the arrows which I shoot. And as the lad ran, he shot an arrow beyond him.

37 C înd a ajuns băiatul la locul unde era săgeata pe care o trăsese Ionatan, Ionatan a strigat după el:,, Iată că săgeata este dincolo de tine``.

And when the lad was come to the place of the arrow which Jonathan had shot, Jonathan cried after the lad, and said, Is not the arrow beyond thee?

38 I -a strigat iarăş:,, Iute, grăbeşte-te, nu te opri!`` Şi băiatul lui Ionatan a strîns săgeţile, şi s'a întors la stăpînul lui.

And Jonathan cried after the lad, Make speed, haste, stay not. And Jonathan's lad gathered up the arrows, and came to his master.

39 B ăiatul nu ştia nimic: numai Ionatan şi David înţelegeau lucrul acesta.

But the lad knew not anything: only Jonathan and David knew the matter.

40 I onatan a dat băiatului armele, şi i -a zis:,, Du-te şi du-le în cetate.``

And Jonathan gave his weapons unto his lad, and said unto him, Go, carry them to the city.

41 D upă plecarea băiatului, David s'a sculat din partea de miazăzi, apoi s'a aruncat cu faţa la pămînt şi s'a închinat de trei ori. Cei doi prieteni s'au îmbrăţişat şi au plîns împreună. David mai ales se prăpădea plîngînd.

And as soon as the lad was gone, David arose out of a place toward the South, and fell on his face to the ground, and bowed himself three times: and they kissed one another, and wept one with another, until David exceeded.

42 Ş i Ionatan a zis lui David:,, Du-te în pace, acum cînd am jurat amîndoi, în Numele Domnului, zicînd:, Domnul să fie pe vecie între mine şi tine, între sămînţa mea şi sămînţa ta!`` David s'a sculat şi a plecat, iar Ionatan s'a întors în cetate.

And Jonathan said to David, Go in peace, forasmuch as we have sworn both of us in the name of Jehovah, saying, Jehovah shall be between me and thee, and between my seed and thy seed, for ever. And he arose and departed: and Jonathan went into the city.