1 D upăce a sfîrşit de rostit toate aceste cuvîntări înaintea norodului, care -L asculta, Isus a intrat în Capernaum.

After he had ended all his sayings in the ears of the people, he entered into Capernaum.

2 U n sutaş avea un rob la care ţinea foarte mult, şi care era bolnav pe moarte.

And a certain centurion's servant, who was dear unto him, was sick and at the point of death.

3 F iindcă auzise vorbindu-se despre Isus, sutaşul a trimes la El pe nişte bătrîni ai Iudeilor, ca să -L roage să vină să vindece pe robul lui.

And when he heard concerning Jesus, he sent unto him elders of the Jews, asking him that he would come and save his servant.

4 A ceştia au venit la Isus, L-au rugat cu tot dinadinsul, şi au zis:,, Face să -i faci acest bine;

And they, when they came to Jesus, besought him earnestly, saying, He is worthy that thou shouldest do this for him;

5 c ăci iubeşte neamul nostru, şi el ne -a zidit sinagoga.``

for he loveth our nation, and himself built us our synagogue.

6 I sus a plecat cu ei; dar nu era departe de casă, cînd sutaşul a trimes la El pe nişte prieteni să -I spună:,, Doamne, nu Te mai osteni atîta, pentrucă nu sînt vrednic să intri supt acoperemîntul meu.

And Jesus went with them. And when he was now not far from the house, the centurion sent friends to him, saying unto him, Lord, trouble not thyself; for I am not worthy that thou shouldest come under my roof:

7 D e aceea nici nu m'am socotit vrednic să vin eu însumi la Tine. Ci, zi o vorbă, şi robul meu va fi tămăduit.

wherefore neither thought I myself worthy to come unto thee: but say the word, and my servant shall be healed.

8 C ăci şi eu, care sînt supt stăpînirea altuia, am supt mine ostaşi. Şi zic unuia:, Du-te!` şi se duce; altuia:, Vino!` şi vine; şi robului meu:, Fă cutare lucru!` şi -l face.``

For I also am a man set under authority, having under myself soldiers: and I say to this one, Go, and he goeth; and to another, Come, and he cometh; and to my servant, Do this, and he doeth it.

9 C înd a auzit Isus aceste vorbe, S'a minunat de sutaş, S'a întors spre norodul, care mergea după El, şi a zis:,, Vă spun că nici chiar în Israel n'am găsit o credinţă atît de mare.``

And when Jesus heard these things, he marvelled at him, and turned and said unto the multitude that followed him, I say unto you, I have not found so great faith, no, not in Israel.

10 C înd s'au întors acasă, trimeşii au găsit sănătos pe robul care fusese bolnav.

And they that were sent, returning to the house, found the servant whole.

11 Î n ziua următoare, Isus Se ducea într'o cetate numită Nain. Împreună cu El mergeau ucenicii Lui şi norod mult.

And it came to pass soon afterwards, that he went to a city called Nain; and his disciples went with him, and a great multitude.

12 C înd S'a apropiat de poarta cetăţii, iată că duceau la groapă pe un mort, singurul fiu al maicii lui, care era văduvă; şi cu ea erau o mulţime de oameni din cetate.

Now when he drew near to the gate of the city, behold, there was carried out one that was dead, the only son of his mother, and she was a widow: and much people of the city was with her.

13 D omnul, cînd a văzut -o, I s'a făcut milă de ea, şi i -a zis:,, Nu plînge!``

And when the Lord saw her, he had compassion on her, and said unto her, Weep not.

14 A poi S'a apropiat, şi S'a atins de raclă. Ceice o duceau, s'au oprit. El a zis:,, Tinerelule, scoală-te, îţi spun!``

And he came nigh and touched the bier: and the bearers stood still. And he said, Young man, I say unto thee, Arise.

15 M ortul a şezut în capul oaselor, şi a început să vorbească. Isus l -a dat înapoi maicii lui.

And he that was dead sat up, and began to speak. And he gave him to his mother.

16 T oţi au fost cuprinşi de frică, slăveau pe Dumnezeu, şi ziceau:,, Un mare prooroc s'a ridicat între noi; şi Dumnezeu a cercetat pe poporul Său.``

And fear took hold on all: and they glorified God, saying, A great prophet is arisen among us: and, God hath visited his people.

17 V estea aceasta despre Isus s'a răspîndit în toată Iudea şi prin toate împrejurimile.

And this report went forth concerning him in the whole of Judaea, and all the region round about.

18 U cenicii lui Ioan au dat de ştire învăţătorului lor despre toate aceste lucruri.

And the disciples of John told him of all these things.

19 I oan a chemat pe doi dintre ucenicii săi, şi i -a trimes la Isus să -L întrebe:,, Tu eşti Acela care are să vină, sau să aşteptăm pe altul?``

And John calling unto him two of his disciples sent them to the Lord, saying, Art thou he that cometh, or look we for another?

20 A ceştia, cînd s'au înfăţişat înaintea lui Isus, I-au zis:,, Ioan Botezătorul ne -a trimes la Tine să Te întrebăm:, Tu eşti Acela care are să vină sau să aşteptăm pe altul?``

And when the men were come unto him, they said, John the Baptist hath sent us unto thee, saying, Art thou he that cometh, or look we for another?

21 C hiar în clipa aceea, Isus a vindecat pe mulţi de boale, de chinuri, de duhuri rele, şi multor orbi le -a dăruit vederea.

In that hour he cured many of diseases and plagues and evil spirits; and on many that were blind he bestowed sight.

22 Ş i, drept răspuns, le -a zis:,, Duceţi-vă de spuneţi lui Ioan ce aţi văzut şi auzit: orbii văd, şchiopii umblă, leproşii sînt curăţiţi, surzii aud, morţii înviază, şi săracilor li se propovăduieşte Evanghelia.

And he answered and said unto them, Go and tell John the things which ye have seen and heard; the blind receive their sight, the lame walk, the lepers are cleansed, and the deaf hear, the dead are raised up, the poor have good tidings preached to them.

23 F erice de acela pentru care nu voi fi un prilej de poticnire.``

And blessed is he, whosoever shall find no occasion of stumbling in me.

24 D upăce au plecat trimeşii lui Ioan, Isus a început să spună noroadelor despre Ioan:,, Ce aţi ieşit să vedeţi în pustie? O trestie clătinată de vînt?

And when the messengers of John were departed, he began to say unto the multitudes concerning John, What went ye out into the wilderness to behold? a reed shaken with the wind?

25 A tunci ce aţi ieşit să vedeţi? Un om îmbrăcat în haine moi? Iată că ceice poartă haine moi şi ceice trăiesc în desfătări, sînt în casele împăraţilor.

But what went ye out to see? a man clothed in soft raiment? Behold, they that are gorgeously apparelled, and live delicately, are in kings' courts.

26 A tunci ce aţi ieşit să vedeţi? Un prooroc? Da, vă spun, şi mai mult decît un prooroc.

But what went ye out to see? a prophet? Yea, I say unto you, and much more than a prophet.

27 E l este acela despre care este scris:, Iată, trimet pe solul Meu înaintea Feţei Tale, care Îţi va pregăti calea înaintea Ta.`

This is he of whom it is written, Behold, I send my messenger before thy face, Who shall prepare thy way before thee.

28 V ă spun că dintre cei născuţi din femei, nu este nici unul mai mare decît Ioan Botezătorul. Totuş, cel mai mic în Împărăţia lui Dumnezeu, este mai mare decît el.

I say unto you, Among them that are born of women there is none greater than John: yet he that is but little in the kingdom of God is greater than he.

29 Ş i tot norodul care l -a auzit, şi chiar vameşii au dat dreptate lui Dumnezeu, primind botezul lui Ioan;

And all the people when they heard, and the publicans, justified God, being baptized with the baptism of John.

30 d ar Fariseii şi învăţătorii Legii au zădărnicit planul lui Dumnezeu pentru ei, neprimind botezul lui.

But the Pharisees and the lawyers rejected for themselves the counsel of God, being not baptized of him.

31 C u cine voi asemăna dar pe oamenii din neamul acesta? Şi cu cine seamănă ei?

Whereunto then shall I liken the men of this generation, and to what are they like?

32 S eamănă cu nişte copii, cari stau în piaţa, şi strigă unii către alţii:, V'am cîntat din fluier, şi n'aţi jucat; v'am cîntat de jale, şi n'aţi plîns.`

They are like unto children that sit in the marketplace, and call one to another; who say, We piped unto you, and ye did not dance; we wailed, and ye did not weep.

33 Î n adevăr, a venit Ioan Botezătorul, nici mîncînd pîne, nici bînd vin, şi ziceţi:, Are drac.`

For John the Baptist is come eating no bread nor drinking wine; and ye say, He hath a demon.

34 A venit Fiul omului, mîncînd şi bînd, şi ziceţi:, Iată un om mîncăcios şi băutor de vin, un prieten al vameşilor şi al păcătoşilor.`

The Son of man is come eating and drinking; and ye say, Behold, a gluttonous man, and a winebibber, a friend of publicans and sinners!

35 T otuş Înţelepciunea a fost găsită dreaptă de toţi copiii ei.``

And wisdom is justified of all her children.

36 U n Fariseu a rugat pe Isus să mănînce la el. Isus a intrat în casa Fariseului, şi a şezut la masă.

And one of the Pharisees desired him that he would eat with him. And he entered into the Pharisee's house, and sat down to meat.

37 Ş i iată că o femeie păcătoasă din cetate a aflat că El era la masă în casa Fariseului: a adus un vas de alabastru cu mir mirositor,

And behold, a woman who was in the city, a sinner; and when she knew that he was sitting at meat in the Pharisee's house, she brought an alabaster cruse of ointment,

38 ş i stătea înapoi lîngă picioarele lui Isus şi plîngea. Apoi a început să -I stropească picioarele cu lacrămile ei, şi să le şteargă cu părul capului ei; le săruta mult, şi le ungea cu mir.

and standing behind at his feet, weeping, she began to wet his feet with her tears, and wiped them with the hair of her head, and kissed his feet, and anointed them with the ointment.

39 C înd a văzut lucrul acesta, Fariseul, care -L poftise, şi -a zis:,, Omul acesta, dacă ar fi un prooroc, ar şti cine şi ce fel de femeie este cea care se atinge de el: că este o păcătoasă.``

Now when the Pharisee that had bidden him saw it, he spake within himself, saying, This man, if he were a prophet, would have perceived who and what manner of woman this is that toucheth him, that she is a sinner.

40 I sus a luat cuvîntul, şi i -a zis:,, Simone, am să-ţi spun ceva.`` -,, Spune, Învăţătorule``, I -a răspuns el. -

And Jesus answering said unto him, Simon, I have somewhat to say unto thee. And he saith, Teacher, say on.

41 U n cămătar avea doi datornici: unul îi era dator cu cinci sute de lei, iar celălalt cu cinzeci.

A certain lender had two debtors: the one owed five hundred shillings, and the other fifty.

42 F iindcă n'aveau cu ce plăti, i -a iertat pe amîndoi. Spune-Mi dar, care din ei îl va iubi mai mult?``

When they had not wherewith to pay, he forgave them both. Which of them therefore will love him most?

43 S imon I -a răspuns:,, Socotesc că acela căruia i -a iertat mai mult.`` Isus i -a zis:,, Drept ai judecat.``

Simon answered and said, He, I suppose, to whom he forgave the most. And he said unto him, Thou hast rightly judged.

44 A poi S'a întors spre femeie, şi a zis lui Simon:,, Vezi tu pe femeia aceasta? Am intrat în casa ta, şi nu Mi-ai dat apă pentru spălat picioarele; dar ea Mi -a stropit picioarele cu lacrămile ei, şi Mi le -a şters cu părul capului ei.

And turning to the woman, he said unto Simon, Seest thou this woman? I entered into thy house, thou gavest me no water for my feet: but she hath wetted my feet with her tears, and wiped them with her hair.

45 T u nu Mi-ai dat sărutare; dar ea, de cînd am intrat, n'a încetat să-Mi sărute picioarele.

Thou gavest me no kiss: but she, since the time I came in, hath not ceased to kiss my feet.

46 C apul nu Mi l-ai uns cu untdelemn; dar ea Mi -a uns picioarele cu mir.

My head with oil thou didst not anoint: but she hath anointed my feet with ointment.

47 D e aceea îţi spun: Păcatele ei, cari sînt multe, sînt iertate; căci a iubit mult. Dar cui i se iartă puţin, iubeşte puţin.``

Wherefore I say unto thee, Her sins, which are many, are forgiven; for she loved much: but to whom little is forgiven, the same loveth little.

48 A poi a zis femeii:,, Iertate îţi sînt păcatele!``

And he said unto her, Thy sins are forgiven.

49 C eice şedeau cu El la masă, au început să zică între ei:,, Cine este acesta de iartă chiar şi păcatele?``

And they that sat at meat with him began to say within themselves, Who is this that even forgiveth sins?

50 D ar Isus a zis femeii:,, Credinţa ta te -a mîntuit; du-te în pace.``

And he said unto the woman, Thy faith hath saved thee; go in peace.