1 Î ntr'o zi de Sabat, Isus a intrat în casa unuia din fruntaşii Fariseilor, ca să prînzească. Fariseii Îl pîndeau de aproape.

And it came to pass, when he went into the house of one of the rulers of the Pharisees on a sabbath to eat bread, that they were watching him.

2 Ş i înaintea Lui era un om bolnav de dropică.

And behold, there was before him a certain man that had the dropsy.

3 I sus a luat cuvîntul, şi a zis învăţătorilor Legii şi Fariseilor:,, Oare este îngăduit a vindeca în ziua Sabatului sau nu?``

And Jesus answering spake unto the lawyers and Pharisees, saying, Is it lawful to heal on the sabbath, or not?

4 E i tăceau. Atunci Isus a luat de mînă pe omul acela, l -a vindecat, şi i -a dat drumul.

But they held their peace. And he took him, and healed him, and let him go.

5 P e urmă, le -a zis:,, Cine dintre voi, dacă -i cade copilul sau boul în fîntînă, nu -l va scoate îndată afară, în ziua Sabatului?``

And he said unto them, Which of you shall have an ass or an ox fallen into a well, and will not straightway draw him up on a sabbath day?

6 Ş i n'au putut să -I răspundă nimic la aceste vorbe.

And they could not answer again unto these things.

7 A poi, cînd a văzut că cei poftiţi la masă alegeau locurile dintîi, le -a spus o pildă. Şi le -a zis:

And he spake a parable unto those that were bidden, when he marked how they chose out the chief seats; saying unto them,

8 C înd eşti poftit de cineva la nuntă, să nu te aşezi la masă în locul dintîi; ca nu cumva, printre cei poftiţi de el, să fie altul mai cu vază decît tine,

When thou art bidden of any man to a marriage feast, sit not down in the chief seat; lest haply a more honorable man than thou be bidden of him,

9 ş i cel ce te -a poftit şi pe tine şi pe el, să vină să-ţi zică:, Dă locul tău omului acestuia.` Atunci, cu ruşine, va trebui să iei locul de pe urmă.

and he that bade thee and him shall come and say to thee, Give this man place; and then thou shalt begin with shame to take the lowest place.

10 C i, cînd eşti poftit, du-te şi aşează-te în locul cel mai depe urmă; pentruca, atunci cînd va veni cel ce te -a poftit, să-ţi zică:, Prietene, mută-te mai sus.` Lucrul acesta îţi va face cinste înaintea tuturor celor ce vor fi la masă împreună cu tine.

But when thou art bidden, go and sit down in the lowest place; that when he that hath bidden thee cometh, he may say to thee, Friend, go up higher: then shalt thou have glory in the presence of all that sit at meat with thee.

11 C ăci oricine se înalţă, va fi smerit; şi cine se smereşte, va fi înălţat.``

For everyone that exalteth himself shall be humbled; and he that humbleth himself shall be exalted.

12 A zis şi celui ce -L poftise:,, Cînd dai un prînz sau o cină, să nu chemi pe prietenii tăi, nici pe fraţii tăi, nici pe neamurile tale, nici pe vecinii bogaţi, ca nu cumva să te cheme şi ei la rîndul lor pe tine, şi să iei astfel o răsplată pentru ce ai făcut.

And he said to him also that had bidden him, When thou makest a dinner or a supper, call not thy friends, nor thy brethren, nor thy kinsmen, nor rich neighbors; lest haply they also bid thee again, and a recompense be made thee.

13 C i, cînd dai o masă, cheamă pe săraci, pe schilozi, pe şchiopi, pe orbi.

But when thou makest a feast, bid the poor, the maimed, the lame, the blind:

14 Ş i va fi ferice de tine, pentrucă ei n'au cu ce să-ţi răsplătească; dar ţi se va răsplăti la învierea celor neprihăniţi.``

and thou shalt be blessed; because they have not wherewith to recompense thee: for thou shalt be recompensed in the resurrection of the just.

15 U nul din ceice şedeau la masă cu El, cînd a auzit aceste vorbe, I -a zis;,, Ferice de acela care va prînzi în Împărăţia lui Dumnezeu!``

And when one of them that sat at meat with him heard these things, he said unto him, Blessed is he that shall eat bread in the kingdom of God.

16 Ş i Isus i -a răspuns:,, Un om a dat o cină mare, şi a poftit pe mulţi.

But he said unto him, A certain man made a great supper; and he bade many:

17 L a ceasul cinei, a trimes pe robul său să spună celor poftiţi:, Veniţi, căci iată că toate sînt gata.`

and he sent forth his servant at supper time to say to them that were bidden, Come; for all things are now ready.

18 D ar toţi, parcă fuseseră vorbiţi, au început să se desvinovăţească. Cel dintîi i -a zis:, Am cumpărat un ogor, şi trebuie să mă duc să -l văd; rogu-te să mă ierţi.`

And they all with one consent began to make excuse. The first said unto him, I have bought a field, and I must needs go out and see it; I pray thee have me excused.

19 U n altul a zis:, Am cumpărat cinci părechi de boi şi mă duc să -i încerc: iartă-mă, te rog.`

And another said, I have bought five yoke of oxen, and I go to prove them; I pray thee have me excused.

20 U n altul a zis:, Tocmai acum m'am însurat, şi de aceea nu pot veni.`

And another said, I have married a wife, and therefore I cannot come.

21 C înd s'a întors robul, a spus stăpînului său aceste lucruri. Atunci stăpînul casei s'a mîniat, şi a zis robului său:, Du-te degrab în pieţele şi uliţele cetăţii, şi adu aici pe cei săraci, ciungi, orbi şi şchiopi.`

And the servant came, and told his lord these things. Then the master of the house being angry said to his servant, Go out quickly into the streets and lanes of the city, and bring in hither the poor and maimed and blind and lame.

22 L a urmă, robul a zis:, Stăpîne, s'a făcut cum ai poruncit, şi tot mai este loc.`

And the servant said, Lord, what thou didst command is done, and yet there is room.

23 Ş i stăpînul a zis robului:, Ieşi la drumuri şi la garduri, şi pe cei ce -i vei găsi, sileşte -i să intre, ca să mi se umple casa.

And the lord said unto the servant, Go out into the highways and hedges, and constrain them to come in, that my house may be filled.

24 C ăci vă spun că niciunul din cei poftiţi, nu va gusta din cina mea.``

For I say unto you, that none of those men that were bidden shall taste of my supper.

25 Î mpreună cu Isus mergeau multe noroade. El S'a întors, şi le -a zis:

Now there went with him great multitudes: and he turned, and said unto them,

26 D acă vine cineva la Mine, şi nu urăşte pe tatăl său, pe mamă-sa, pe nevastă-sa, pe copiii săi, pe fraţii săi, pe surorile sale, ba chiar însăş viaţa sa, nu poate fi ucenicul Meu.

If any man cometh unto me, and hateth not his own father, and mother, and wife, and children, and brethren, and sisters, yea, and his own life also, he cannot be my disciple.

27 Ş i oricine nu-şi poartă crucea, şi nu vine după Mine, nu poate fi ucenicul Meu.

Whosoever doth not bear his own cross, and come after me, cannot be my disciple.

28 C ăci, cine dintre voi, dacă vrea să zidească un turn, nu stă mai întîi să-şi facă socoteala cheltuielilor, ca să vadă dacă are cu ce să -l sfîrşească?

For which of you, desiring to build a tower, doth not first sit down and count the cost, whether he have wherewith to complete it?

29 P entruca nu cumva, dupăce i -a pus temelia, să nu -l poată sfîrşi, şi toţi ceice -l vor vedea, să înceapă să rîdă de el,

Lest haply, when he hath laid a foundation, and is not able to finish, all that behold begin to mock him,

30 ş i să zică:, Omul acesta a început să zidească, şi n'a putut isprăvi.`

saying, This man began to build, and was not able to finish.

31 S au care împărat, cînd merge să se bată în război cu un alt împărat, nu stă mai întîi să se sfătuiască dacă va putea merge cu zece mii de oameni înaintea celuice vine împotriva lui cu douăzeci de mii?

Or what king, as he goeth to encounter another king in war, will not sit down first and take counsel whether he is able with ten thousand to meet him that cometh against him with twenty thousand?

32 A ltfel, pe cînd celalt împărat este încă departe, îi trimete o solie să ceară pace.

Or else, while the other is yet a great way off, he sendeth an ambassage, and asketh conditions of peace.

33 T ot aşa, oricine dintre voi, care nu se leapădă de tot ce are, nu poate fi ucenicul Meu.

So therefore whosoever he be of you that renounceth not all that he hath, he cannot be my disciple.

34 S area este bună; dar dacă sarea îşi pierde gustul ei de sare, prin ce i se va da înapoi gustul acesta?

Salt therefore is good: but if even the salt have lost its savor, wherewith shall it be seasoned?

35 A tunci nu mai este bună nici pentru pămînt, nici pentru gunoi, ci este aruncată afară. Cine are urechi de auzit, să audă.``

It is fit neither for the land nor for the dunghill: men cast it out. He that hath ears to hear, let him hear.