1 Î ntr'o zi de Sabat, Isus a intrat în casa unuia din fruntaşii Fariseilor, ca să prînzească. Fariseii Îl pîndeau de aproape.

On the Day of Rest Jesus went into the house of one of the leaders of the proud religious law-keepers to eat. They all watched Jesus to see what He would do.

2 Ş i înaintea Lui era un om bolnav de dropică.

A man who had very large arms and legs because of a sickness was put before Jesus.

3 I sus a luat cuvîntul, şi a zis învăţătorilor Legii şi Fariseilor:,, Oare este îngăduit a vindeca în ziua Sabatului sau nu?``

Jesus asked the teachers of the Law and the proud religious law-keepers, “Does the Law say it is right to heal on the Day of Rest, or not?”

4 E i tăceau. Atunci Isus a luat de mînă pe omul acela, l -a vindecat, şi i -a dat drumul.

They did not answer. Jesus took hold of the man and healed him and sent him away.

5 P e urmă, le -a zis:,, Cine dintre voi, dacă -i cade copilul sau boul în fîntînă, nu -l va scoate îndată afară, în ziua Sabatului?``

Then Jesus said to the leaders, “If one of you had a cow or donkey that fell into a hole, would you not go at once and pull it out on the Day of Rest?”

6 Ş i n'au putut să -I răspundă nimic la aceste vorbe.

And they were not able to answer His questions. Jesus Teaches about How to Live with Others

7 A poi, cînd a văzut că cei poftiţi la masă alegeau locurile dintîi, le -a spus o pildă. Şi le -a zis:

Jesus had been watching those who were asked to come to supper. They were all trying to get the important seats. He told them a picture-story, saying,

8 C înd eşti poftit de cineva la nuntă, să nu te aşezi la masă în locul dintîi; ca nu cumva, printre cei poftiţi de el, să fie altul mai cu vază decît tine,

“When you are asked by someone to a wedding supper, do not take the important seat. Someone more important than you may have been asked to come also.

9 ş i cel ce te -a poftit şi pe tine şi pe el, să vină să-ţi zică:, Dă locul tău omului acestuia.` Atunci, cu ruşine, va trebui să iei locul de pe urmă.

The one who asked both of you to come may say to you, ‘The important seat is for this man.’ Then you will be ashamed as you take the last place.

10 C i, cînd eşti poftit, du-te şi aşează-te în locul cel mai depe urmă; pentruca, atunci cînd va veni cel ce te -a poftit, să-ţi zică:, Prietene, mută-te mai sus.` Lucrul acesta îţi va face cinste înaintea tuturor celor ce vor fi la masă împreună cu tine.

But when you are asked to come to the table, sit down on the last seat. Then the one who asked you may come and say to you, ‘Friend, go to a more important place.’ Then you will be shown respect in front of all who are at the table with you.

11 C ăci oricine se înalţă, va fi smerit; şi cine se smereşte, va fi înălţat.``

Whoever makes himself look more important than he is will find out how little he is worth. Whoever does not try to honor himself will be made important.”

12 A zis şi celui ce -L poftise:,, Cînd dai un prînz sau o cină, să nu chemi pe prietenii tăi, nici pe fraţii tăi, nici pe neamurile tale, nici pe vecinii bogaţi, ca nu cumva să te cheme şi ei la rîndul lor pe tine, şi să iei astfel o răsplată pentru ce ai făcut.

Then Jesus said to the man who asked Him to eat in his house, “When you have a supper, do not ask your friends or your brothers or your family or your rich neighbors. They will ask you to come to their place for a supper. That way you will be paid back for what you have done.

13 C i, cînd dai o masă, cheamă pe săraci, pe schilozi, pe şchiopi, pe orbi.

When you have a supper, ask poor people. Ask those who cannot walk and those who are blind.

14 Ş i va fi ferice de tine, pentrucă ei n'au cu ce să-ţi răsplătească; dar ţi se va răsplăti la învierea celor neprihăniţi.``

You will be happy if you do this. They cannot pay you back. You will get your pay when the people who are right with God are raised from the dead.”

15 U nul din ceice şedeau la masă cu El, cînd a auzit aceste vorbe, I -a zis;,, Ferice de acela care va prînzi în Împărăţia lui Dumnezeu!``

When one of those eating at the table with Jesus heard this, he said, “Everyone is happy who will eat in the holy nation of God.” The Picture-Story of the Big Supper

16 Ş i Isus i -a răspuns:,, Un om a dat o cină mare, şi a poftit pe mulţi.

Then Jesus said to the leader of the proud religious law-keepers, “There was a man who was giving a big supper. He asked many people to come to eat.

17 L a ceasul cinei, a trimes pe robul său să spună celor poftiţi:, Veniţi, căci iată că toate sînt gata.`

When it was about time to eat, he sent one of the servants he owned to tell those he had asked, saying, ‘Come, everything is ready now.’

18 D ar toţi, parcă fuseseră vorbiţi, au început să se desvinovăţească. Cel dintîi i -a zis:, Am cumpărat un ogor, şi trebuie să mă duc să -l văd; rogu-te să mă ierţi.`

They all gave different reasons why they could not come. The first said, ‘I have bought some land and I must go and see it. Do not expect me to come.’

19 U n altul a zis:, Am cumpărat cinci părechi de boi şi mă duc să -i încerc: iartă-mă, te rog.`

Another one said, ‘I have bought ten cows to use for working in my fields. I must go and try them out. Do not expect me to come.’

20 U n altul a zis:, Tocmai acum m'am însurat, şi de aceea nu pot veni.`

And another one said, ‘I have just been married and I cannot come.’

21 C înd s'a întors robul, a spus stăpînului său aceste lucruri. Atunci stăpînul casei s'a mîniat, şi a zis robului său:, Du-te degrab în pieţele şi uliţele cetăţii, şi adu aici pe cei săraci, ciungi, orbi şi şchiopi.`

“The servant went back to his owner and told him these things. Then his owner became angry. He said to his servant, ‘Hurry into the streets and narrow roads of the city and bring poor people here. Bring those whose bodies are diseased. Bring those who cannot walk and those who are blind.’

22 L a urmă, robul a zis:, Stăpîne, s'a făcut cum ai poruncit, şi tot mai este loc.`

The servant came back and said, ‘Sir, what you told me to do has been done. But there are still some empty places.’

23 Ş i stăpînul a zis robului:, Ieşi la drumuri şi la garduri, şi pe cei ce -i vei găsi, sileşte -i să intre, ca să mi se umple casa.

Then the owner said to his servant, ‘Go out along the roads leading away from the city and into the fields. Tell them they must come. Do this so my house will be filled.

24 C ăci vă spun că niciunul din cei poftiţi, nu va gusta din cina mea.``

I tell you, not one of those I had asked will eat of my supper.’” Giving Up Things of This Earth

25 Î mpreună cu Isus mergeau multe noroade. El S'a întors, şi le -a zis:

Many people followed Jesus. Then He turned around and said to them,

26 D acă vine cineva la Mine, şi nu urăşte pe tatăl său, pe mamă-sa, pe nevastă-sa, pe copiii săi, pe fraţii săi, pe surorile sale, ba chiar însăş viaţa sa, nu poate fi ucenicul Meu.

“If any man comes to Me and does not have much more love for Me than for his father and mother, wife and children, brothers and sisters, and even his own life, he cannot be My follower.

27 Ş i oricine nu-şi poartă crucea, şi nu vine după Mine, nu poate fi ucenicul Meu.

If he does not carry his cross and follow Me, he cannot be My follower.

28 C ăci, cine dintre voi, dacă vrea să zidească un turn, nu stă mai întîi să-şi facă socoteala cheltuielilor, ca să vadă dacă are cu ce să -l sfîrşească?

“If one of you wanted to build a large building, you would sit down first and think of how much money it would take to build it. You would see if you had enough money to finish it,

29 P entruca nu cumva, dupăce i -a pus temelia, să nu -l poată sfîrşi, şi toţi ceice -l vor vedea, să înceapă să rîdă de el,

or when the base of the building is finished, you might see that you do not have enough money to finish it. Then all who would see it would make fun of you.

30 ş i să zică:, Omul acesta a început să zidească, şi n'a putut isprăvi.`

They would say, ‘This man began to build and was not able to finish.’

31 S au care împărat, cînd merge să se bată în război cu un alt împărat, nu stă mai întîi să se sfătuiască dacă va putea merge cu zece mii de oameni înaintea celuice vine împotriva lui cu douăzeci de mii?

“What if a king is going to war with another king? Will he not sit down first and decide if he is able to go with 10, 000 men against the other king who is coming with 20, 000 men?

32 A ltfel, pe cînd celalt împărat este încă departe, îi trimete o solie să ceară pace.

Or, he will send a soldier to the other king while he is still a long way off. He will ask what can be done to have peace.

33 T ot aşa, oricine dintre voi, care nu se leapădă de tot ce are, nu poate fi ucenicul Meu.

In the same way, whoever does not give up all that he has, cannot be My follower.

34 S area este bună; dar dacă sarea îşi pierde gustul ei de sare, prin ce i se va da înapoi gustul acesta?

“Salt is good. But if salt has lost its taste, how can it be made to taste like salt again?

35 A tunci nu mai este bună nici pentru pămînt, nici pentru gunoi, ci este aruncată afară. Cine are urechi de auzit, să audă.``

It is no good for the field or the waste place. Men throw it away. You have ears, then listen!”