1 Î mpărăteasa din Seba a auzit de faima lui Solomon, în ce priveşte slava Domnului, şi avenit să -l încerce prin întrebări grele.

When the queen of Sheba heard about the wisdom Solomon had from the Lord, she came to test him with hard questions.

2 A sosit la Ierusalim cu un alai foarte mare, şi cu cămile cari aduceau mirodenii, aur foarte mult, şi pietre scumpe. S'a dus la Solomon şi i -a spus tot ce avea pe inimă.

She came to Jerusalem and many people came with her. She brought camels carrying spices and much gold and stones of much worth. When she came to Solomon, she told him all that was on her mind.

3 S olomon i -a răspuns la toate întrebările, şi n'a fost nimic, pe care împăratul să nu fi ştiut să i -l lămurească.

And Solomon answered all her questions. There was nothing hidden from the king which he could not make plain to her.

4 Î mpărăteasa din Seba a văzut toată înţelepciunea lui Solomon, şi casa pe care o zidise,

The queen of Sheba saw all the wisdom of Solomon, the house he had built,

5 ş i bucatele dela masa lui, şi locuinţa slujitorilor lui, şi slujbele şi hainele celor ce -i slujeau, şi paharnicii lui, şi arderile de tot pe cari le aducea în Casa Domnului.

the food on his table, and his many servants seated to eat. She saw those who brought the food and how they were dressed, and those who carried his cups. She saw the steps by which he went up to the house of the Lord. And there was no more spirit in her.

6 U imită, a zis împăratului:,, Deci era adevărat ce am auzit în ţara mea despre faptele şi înţelepciunea ta!

She said to the king, “The news was true that I heard in my own land about your words and your wisdom.

7 D ar nu credeam, pînă n'am venit şi n'am văzut cu ochii mei. Şi iată că nici pe jumătate nu mi s'a spus. Tu ai mai multă înţelepciune şi propăşire de cît am auzit mergîndu-ţi faima.

But I did not believe the news until I came. Now my eyes have seen it. And half of it was not told to me. You have more wisdom and riches than I heard you had.

8 F erice de oamenii tăi, ferice de slujitorii tăi, cari sînt necurmat înaintea ta, cari aud înţelepciunea ta!

How happy are your men! How happy are these your servants who stand in front of you always and hear your wisdom!

9 B inecuvîntat să fie Domnul, Dumnezeul tău, care a binevoit să te pună pe scaunul de domnie al lui Israel! Pentrucă Domnul iubeşte pentru totdeauna pe Israel, de aceea te -a pus împărat, ca să judeci şi să faci dreptate.``

Thanks be to the Lord your God Who was pleased with you and set you on the throne of Israel. Because the Lord loved Israel forever, He has made you king, to do what is fair and right and good.”

10 E a a dat împăratului o sută douăzeci de talanţi de aur, foarte multe mirodenii, şi pietre scumpe. N'au mai venit niciodată în urmă atîtea mirodenii cîte a dat împărăteasa din Seba împăratului Solomon.

Then she gave the king gold weighing as much as 120 small men. She gave him a very large amount of spices and stones of much worth. Never again did so much spices come in as that which the queen of Sheba gave to King Solomon.

11 C orăbiile lui Hiram, cari au adus aur din Ofir, au adus din Ofir şi foarte mult lemn de santal şi pietre scumpe.

The ships of Hiram brought from Ophir gold and very many almug trees and stones of much worth.

12 Î mpăratul a făcut cu lemnul mirositor pălimare pentru Casa Domnului şi pentru casa împăratului, şi arfe şi alăute pentru cîntăreţi. N'a mai venit de atunci lemn de acesta mirositor, şi nu s'a mai văzut pînă în ziua de azi.

The king used the almug trees to make pillars for the house of the Lord and for the king’s house. And he used them to make different kinds of harps for the singers. No such almug trees have come in again or have been seen to this day.

13 Î mpăratul Solomon a dat împărătesei din Seba tot ce a dorit, tot ce a cerut, şi i -a mai dat şi pe deasupra daruri vrednice de un împărat ca Solomon. Apoi ea s'a întors şi s'a dus în ţara ei, cu slujitorii ei.

King Solomon gave to the queen of Sheba all she wanted, whatever she asked, as well as his gifts to her from the king’s riches. Then she and her servants returned to her own land. Solomon’s Riches

14 G reutatea aurului care venea lui Solomon pe fiecare an, era de şase sute şase zeci şi şase de talanţi de aur,

The gold which came in to Solomon in one year weighed as much as 666 small men,

15 a fară de ce scotea dela negustorii cei mari şi din negoţul cu mărfuri, dela toţi împăraţii Arabiei, şi dela dregătorii ţării.

besides all the gold that came from the traders and all the kings of the Arabs and the leaders of the country.

16 Î mpăratul Solomon a făcut două sute de scuturi mari de aur bătut, şi pentru fiecare din ele a întrebuinţat şase sute de sicli de aur,

King Solomon made 200 large body coverings for battle of beaten gold. For each covering he used 600 pieces of gold.

17 ş i alte trei sute de scuturi mici de aur bătut, şi pentru fie care din ele a întrebuinţat trei mine de aur; şi împăratul le -a pus în casa numită Pădurea Libanului.

And he made 300 coverings of beaten gold, using 150 pieces of gold on each covering. The king put them in the house among the trees of Lebanon.

18 Î mpăratul a făcut un mare scaun de domnie de fildeş, şi l -a acoperit cu aur curat.

Then the king made a large throne of ivory and covered it with fine gold.

19 S caunul acesta de domnie avea şase trepte, şi partea de sus era rotunjită pe dinapoi, de fiecare parte a scaunului erau răzimători: lîngă răzimători stăteau doi lei,

The throne had six steps, and a round top at its back. There were arms on each side of the seat, and two lions standing beside the arms.

20 ş i pe cele şase trepte stăteau doisprezece lei de o parte şi de alta. Aşa ceva nu s'a făcut pentru nici o împărăţie.

Twelve lions stood on the six steps, one on each end. Nothing like it was made for any other king.

21 T oate paharele împăratului Solomon erau de aur, şi toate vasele din casa pădurii Libanului erau de aur curat. Nimic nu era de argint: pe vremea lui Solomon argintul n'avea nici o trecere.

All of King Solomon’s cups were made of gold. And all the cups of the house among the trees of Lebanon were made of pure gold. None of them were made of silver. Silver was not thought of as being of much worth in the days of Solomon.

22 C ăci împăratul avea pe mare corăbii din Tars cu ale lui Hiram; şi corăbiile din Tars veneau la fiecare trei ani, aducînd aur şi argint, fildeş, maimuţe şi păuni.

For the king had a group of ships of Tarshish at sea with the ships of Hiram. Every three years the ships of Tarshish came bringing gold, silver, ivory, apes and peacocks.

23 Î mpăratul Solomon a întrecut pe toţi împăraţii pămîntului în bogăţii şi înţelepciune.

So King Solomon became greater than all the kings of the earth in riches and in wisdom.

24 T oată lumea căuta să vadă pe Solomon, ca să audă înţelepciunea pe care o pusese Dumnezeu în inima lui.

They came from all over the earth to see Solomon, to hear his wisdom which God had put in his heart.

25 Ş i fie care îşi aducea darul lui: lucruri de argint şi lucruri de aur, haine, arme, mirodenii, cai şi catîri; aşa era în fiecare an.

Every one of them brought his gift. They brought objects of silver and gold, clothing, objects for fighting in battle, spices, horses and donkeys, so much year by year.

26 S olomon a strîns cară şi călărime; avea o mie patru sute de cară şi douăsprezece mii de călăreţi, pe cari i -a pus în cetăţile unde îşi ţinea carăle şi la Ierusalim lîngă împărat.

Solomon gathered war-wagons and horsemen. He had 1, 400 war-wagons and 12, 000 horsemen. He kept them in the war-wagon cities and with the king in Jerusalem.

27 Î mpăratul a făcut ca argintul să fie tot aşa de obicinuit la Ierusalim ca pietrele, şi cedrii tot aşa de mulţi ca smochinii din Egipt cari cresc pe cîmpie.

The king made silver as easy to find as stones in Jerusalem. He made cedar trees as easy to find as the sycamore trees of the valley.

28 S olomon îşi aducea caii din Egipt; o ceată de negustori de ai împăratului se ducea să -i ia cu grămada pe un preţ hotărît:

Solomon had horses brought from Egypt and Kue. The king’s traders bought them from Kue, each for a price.

29 u n car se aducea din Egipt cu şase sute de sicli de argint, şi un cal cu o sută cincizeci de sicli. Deasemenea aduceau cai cu ei pentru toţi împăraţii Hetiţilor şi pentru împăraţii Siriei.

A war-wagon could be brought from Egypt for 600 pieces of silver, and a horse for 150 pieces of silver. They got them in the same way for all the kings of the Hittites and the kings of Syria.