1 B ărbaţii lui Efraim au zis lui Ghideon:,, Ce înseamnă felul acesta de purtare faţă de noi? Pentruce nu ne-ai chemat, cînd ai plecat să te lupţi împotriva lui Madian?`` Şi au avut o mare ceartă cu el.

Then the men of Ephraim said to Gideon, “What is this you have done to us? Why did you not call us when you went to fight against Midian?” They were angry when they argued with him.

2 G hedeon le -a răspuns:,, Ce-am făcut eu pe lîngă voi? Oare nu face mai mult culesul ciorchinelor rămase în via lui Efraim de cît culesul întregei vii a lui Abiezer?``

But he said to them, “What have I done to compare with you? Are not the grapes that are left of Ephraim better than all the grapes gathered of Abiezer?

3 Î n mînile voastre a dat Dumnezeu pe căpeteniile lui Madian: Oreb, şi Zeeb. Ce-am putut face eu deci pe lîngă voi?`` Dupăce le -a vorbit astfel, li s'a potolit mînia.

God has given the leaders of Midian, Oreb and Zeeb, into your hands. What was I able to do to compare with you?” They were no longer angry when he said that.

4 G hedeon a ajuns la Iordan, şi l -a trecut, el şi cei trei sute de oameni cari erau cu el, obosiţi, dar urmărind mereu pe vrăjmaş.

Then Gideon and the 300 men with him came to the Jordan and crossed it. They were tired but they kept going.

5 E l a zis celor din Sucot:,, Daţi, vă rog, cîteva pîni poporului care mă însoţeşte, căci sînt obosiţi, şi sînt în urmărirea lui Zebah şi Ţalmuna, împăraţii Madianului.``

Gideon said to the men of Succoth, “I ask of you, give loaves of bread to the people who are following me. For they are tired and weak. I am going after Zebah and Zalmunna, the kings of Midian.”

6 C ăpeteniile din Sucot au răspuns:,, Este oare mîna lui Zebah şi Ţalmuna în stăpînirea ta, ca să dăm pîne oştirii tale?``

But the leaders of Succoth said, “Are Zebah and Zalmunna already in your hands, that we should give bread to your army?”

7 Ş i Ghedeon a zis:,, Ei bine! dupăce Domnul va da în mînile noastre pe Zebah şi pe Ţalmuna, vă voi scărpina carnea cu spini din pustie şi cu mărăcini.``

Gideon said, “The Lord will give Zebah and Zalmunna into my hand. Then I will beat your bodies with the thorns and thistles from the desert.”

8 D e acolo s'a suit la Penuel, şi a făcut celor din Penuel aceeaş rugăminte. Ei i-au răspuns cum îi răspunseseră cei din Sucot.

From there he went up to Penuel and spoke to them in the same way. The men of Penuel gave him the same answer as the men of Succoth.

9 Ş i a zis şi celor din Penuel:,, Cînd mă voi întoarce în pace, voi dărîma turnul acesta.``

So he said to the men of Penuel, “When I return safe, I will tear down this tower.”

10 Z ebah şi Ţalmuna erau la Carcor împreună cu oştirea lor de aproape cincisprezece mii de oameni; toţi ceice mai rămăseseră din toată oştirea fiilor Răsăritului: o sută douăzeci de mii de oameni cari scoteau sabia, fuseseră ucişi.

Now Zebah and Zalmunna were in Karkor. With them were their armies, about 15, 000 men. These were all who were left of the whole army of the people of the east. For 120, 000 men who fought with swords had been killed.

11 G hedeon s'a suit pe drumul celor ce locuiesc în corturi, la răsărit de Nobah şi de Iogbeha, şi a bătut oştirea care se credea la adăpost.

Gideon went up by the way of those who lived in tents east of Nobah and Jogbehah. And he fought against the army by surprise.

12 Z ebah şi Ţalmuna au luat fuga; Ghedeon i -a urmărit, a prins pe cei doi împăraţi ai Madianului: Zebah şi Ţalmuna, şi a pus pe fugă toată oştirea.

Zebah and Zalmunna ran away. Gideon went after them and took the two kings of Midian, Zebah and Zalmunna. The whole army was afraid.

13 G hedeon, fiul lui Ioas, s'a întors dela luptă prin suişul Heres.

Then Gideon the son of Joash returned from the battle by the way of Heres.

14 A prins dintre cei din Sucot un tînăr pe care l -a întrebat, şi care i -a dat în scris numele căpeteniilor şi bătrînilor din Sucot; erau şaptezeci şi şapte de bărbaţi.

He caught a young man from Succoth and asked him questions. The young man wrote down for him the rulers and leaders of Succoth, seventy-seven men.

15 A poi a venit la cei din Sucot, şi a zis:,, Iată pe Zebah şi Ţalmuna, pentru cari m'aţi batjocorit, zicînd:, Oare mîna lui Zebah şi Ţalmuna este în stăpînirea ta, ca să dăm pîne oamenilor tăi obosiţi?``

Then Gideon came to the men of Succoth and said, “See, here are Zebah and Zalmunna. You laughed at me about these men, saying, ‘Are Zebah and Zalmunna already in your hand, that we should give bread to your weak and tired men?’”

16 Ş i a luat pe bătrînii cetăţii, şi a pedepsit pe oamenii din Sucot cu spini din pustie şi cu mărăcini.

Then he took the leaders of the city and with thorns and thistles from the desert, he punished the men of Succoth.

17 A dărîmat şi turnul din Penuel, şi a ucis pe oamenii cetăţii.

Then he tore down the tower of Penuel and killed the men of the city.

18 E l a zis lui Zebah şi lui Ţalmuna:,, Cum erau oamenii pe cari i-aţi ucis la Tabor?`` Ei au răspuns:,, Erau ca tine, fiecare avea înfăţişarea unui fiu de împărat.``

Gideon said to Zebah and Zalmunna, “What kind of men were they whom you killed at Tabor?” And they said, “They were like you. Each one looked like the son of a king.”

19 E l a zis:,, Erau fraţii mei, fiii mamei mele. Viu este Domnul că, dacă i-aţi fi lăsat cu viaţă, nu v'aş ucide.``

Gideon said, “They were my brothers, the sons of my mother. As the Lord lives, if you had let them live, I would not kill you.”

20 Ş i a zis lui Ieter, întîiul lui născut:,, Scoală-te, şi ucide -i!`` Dar tînărul nu şi -a scos sabia, pentrucă -i era teamă, căci era încă un copil.

Then he said to Jether his first-born son, “Stand up and kill them.” But the boy did not pick up his sword. He was afraid because he was still a boy.

21 Z ebah şi Ţalmuna au zis:,, Scoală-te tu însuţi şi ucide-ne! Căci cum e omul aşa e şi puterea lui.`` Şi Ghedeon s'a sculat, şi a ucis pe Zebah şi Ţalmuna. A luat apoi lunişoarele dela gîtul cămilelor lor.

Zebah and Zalmunna said, “Stand up yourself and kill us. For as the man is, so is his strength.” So Gideon stood up and killed Zebah and Zalmunna. And he took the religious objects that were on their camels’ necks.

22 B ărbaţii lui Israel au zis lui Ghedeon:,, Domneşte peste noi, tu, şi fiul tău, şi fiul fiului tău, căci ne-ai izbăvit din mîna lui Madian.``

Then the men of Israel said to Gideon, “Rule over us, both you and your son, and your grandson also. For you have set us free from the power of Midian.”

23 G hedeon le -a zis:,, Eu nu voi domni peste voi, nici fiii mei nu vor domni peste voi, ci Domnul va domni peste voi.``

But Gideon said to them, “I will not rule over you. And my son will not rule over you. The Lord will rule over you.”

24 G hedeon le -a zis:,, Am să vă fac o rugăminte: daţi-mi fiecare verigile de nas pe cari le-aţi luat ca pradă.`` -Vrăjmaşii aveau verigi de aur, căci erau Ismaeliţi. -

Gideon said to them, “I only ask that each of you give me the gold objects you have taken to be worn on the ear.” (They had objects to be worn on the ear because they were Ishmaelites.)

25 E i au zis:,,Ţi le vom da cu plăcere.`` Şi au întins o manta, pe care a aruncat fiecare verigile pe cari le prădase.

And they said, “For sure we will give them.” So they spread out a coat, and every one of them threw into it an object he had taken.

26 G reutatea verigilor de aur pe cari le -a cerut Ghedeon, a fost de o mie şapte sute de sicli de aur, afară de lunişoare, de cerceii de aur, şi hainele de purpură, pe cari le purtau împăraţii Madianului, şi afară de lănţişoarele dela gîtul cămilelor lor.

The gold objects Gideon had asked for were as heavy as 1, 700 pieces of gold money. He took the objects and purple clothing worn by the kings of Midian also. And he took the religious objects that were around the camels’ necks.

27 G hedeon a făcut din ele un efod, şi l -a pus în cetatea lui, la Ofra, unde a ajuns o pricină de curvie pentru tot Israelul; şi a fost o cursă pentru Ghedeon şi pentru casa lui.

Gideon made it into a holy vest and put it in his city, Ophrah. All Israel worshiped it there. So it became a trap to Gideon and those of his house.

28 M adianul a fost smerit înaintea copiilor lui Israel, şi n'a mai ridicat capul. Şi ţara a avut odihnă patruzeci de ani, în timpul vieţii lui Ghedeon.

Midian was put under the power of the people of Israel. They did not lift up their heads any more. And the land had peace for forty years, during the life of Gideon. The Death of Gideon

29 I erubaal, fiul lui Ioas, s'a întors, şi a locuit în casa lui.

Joash’s son Jerubbaal (that is, Gideon) went and lived in his own house.

30 G hedeon a avut şaptezeci de fii, ieşiţi din el, căci a avut mai multe neveste.

Gideon had seventy sons born to him, for he had many wives.

31 Ţ iitoarea lui, care era la Sihem, i -a născut de asemenea un fiu, căruia i-au pus numele Abimelec.

The woman in Shechem who acted as his wife gave birth to Gideon’s son also. He was given the name Abimelech.

32 G hedeon, fiul lui Ioas, a murit după o bătrîneţă fericită; şi a fost îngropat în mormîntul tatălui său Ioas, la Ofra, care era a familiei lui Abiezer.

Gideon the son of Joash died when he was very old. He was buried in the grave of his father Joash, in Ophrah of the Abiezrites.

33 D upă moartea lui Ghedeon, copiii lui Israel au început iarăş să curvească cu Baalii şi au luat pe Baal-Berit ca dumnezeu al lor.

As soon as Gideon was dead, the people of Israel started again to worship the false gods of Baal. They made Baal-berith their god.

34 C opiii lui Israel nu şi-au adus aminte de Domnul, Dumnezeul lor, care -i izbăvise din mîna tuturor vrăjmaşilor cari -i înconjurau.

The people of Israel did not remember the Lord their God, Who had saved them from the power of all those around who hated them.

35 Ş i n'au ţinut la casa lui Ierubaal, a lui Ghedeon, după tot binele pe care -l făcuse el lui Israel.

They did not show kindness to the family of Jerubbaal (that is, Gideon). They did not remember all the good he had done to Israel.