1 S ă nu răspîndeşti zvonuri neadevărate. Să nu te uneşti cu cel rău, ca să faci o mărturisire mincinoasă pentru el.

“Do not tell a lie about someone else. Do not join with the sinful to say something that will hurt someone.

2 S ă nu te iei după mulţime ca să faci rău; şi la judecată să nu mărturiseşti trecînd de partea celor mulţi, ca să abaţi dreptatea.

Do not follow many people in doing wrong. When telling what you know in a trial, do not agree with many people by saying what is not true.

3 S ă nu părtineşti pe sărac la judecată.

And do not show favor to a poor man when he has a problem.

4 D acă întîlneşti boul vrăjmaşului tău sau măgarul lui rătăcit, să i -l aduci acasă.

“If you meet a bull or donkey that belongs to a man who hates you, be sure to return the animal to him.

5 D acă vezi măgarul vrăjmaşului tău căzut subt povara lui, să nu treci pe lîngă el, ci să -i ajuţi să ia povara de pe măgar.

If you see the donkey of one who hates you falling under its load, do not leave the problem to him. Help him to free the animal.

6 L a judecată, să nu te atingi de dreptul săracului.

Do not keep from doing what is right and fair in trying to help a poor brother when he has a problem.

7 F ereşte-te de o învinuire nedreaptă, şi să nu omori pe cel nevinovat şi pe cel drept; căci nu voi ierta pe cel vinovat.

Do not lie against someone. And do not kill those who are right and good or those who are not guilty. For I will not free the guilty.

8 S ă nu primeşti daruri; căci darurile orbesc pe ceice au ochii deschişi, şi sucesc hotărîrile celor drepţi.

Do not take pay in secret for wrong-doing. For such pay blinds the one who sees well and destroys the words of a good man.

9 S ă nu asupreşti pe străin; ştiţi ce simte străinul, căci şi voi aţi fost străini în ţara Egiptului.

Do not make it hard for a stranger because you know how a stranger feels. You were strangers in the land of Egypt. Seventh Year and Seventh Day

10 T imp de şase ani, să sameni pămîntul, şi să -i strîngi rodul.

“You will plant seeds in your land for six years, and gather the grain.

11 D ar în al şaptelea, să -i dai răgaz, şi să -l laşi să se odihnească; din rodul lui să mănînce săracii poporului tău, iar ce va mai rămînea, să mănînce fiarele depe cîmp. Tot aşa să faci cu via şi măslinii tăi.

But in the seventh year you will let the land rest without planting. So your people who are in need may eat. Whatever they leave, the animals may eat. You are to do the same with your grape-fields and olive trees.

12 T imp de şase zile, să-ţi faci lucrarea. Dar în ziua a şaptea să te odihneşti, pentru ca boul şi măgarul tău să aibă odihnă, pentruca fiul roabei tale şi străinul să aibă răgaz şi să răsufle.

You will work six days and rest on the seventh day. So your bull and your donkey may rest. And the son of your female servant, and the stranger, may get their strength again.

13 S ă păziţi tot ce v'am spus, şi să nu rostiţi numele altor dumnezei: numele lor să nu se audă ieşind din gura voastră.

Be careful to do all I have said to you. Never speak the name of other gods. Do not let them be heard from your mouth. Three Great Suppers

14 D e trei ori pe an, să prăznuieşti sărbători în cinstea Mea.

“Three times a year you will have a special supper to honor Me.

15 S ă ţii sărbătoarea azimilor; timp de şapte zile, la vremea hotărîtă, în luna spicelor, să mănînci azimi, cum ţi-am poruncit; căci în luna aceasta ai ieşit din Egipt; şi să nu vii cu mînile goale înaintea Mea.

You will have the special supper of bread without yeast. For seven days you are to eat bread without yeast at the time I tell you in the month of Abib. For you came out of Egypt during this month. And no one will come before Me with nothing in his hands.

16 S ă ţii sărbătoarea secerişului, a celor dintîi roade din munca ta, din ceeace vei sămăna pe cîmp; şi să ţii sărbătoarea strîngerii roadelor, la sfîrşitul anului, cînd vei strînge depe cîmp rodul muncii tale.

You will have the special supper of the gathering time of the first-fruits of your work, of all you plant in the field. And you will have the special supper of gathering at the end of the year when you gather in the fruit of your work from the field.

17 D e trei ori pe an toată partea bărbătească să se înfăţişeze înaintea Domnului, Dumnezeu.

Three times a year all your males will come before the Lord God.

18 S ă n'aduci cu pîne dospită sîngele jertfei Mele; şi grăsimea praznicului Meu să nu rămînă toată noaptea pînă dimineaţa.

“Do not give the blood of My gift of worship with bread made with yeast. And the fat of My special supper is not to be kept all night until morning.

19 S ă aduci în casa Domnului, Dumnezeului tău, pîrga celor dintîi roade ale pămîntului.

Bring the best first-fruits of your land to the house of the Lord your God. Do not boil the meat of a young goat in its mother’s milk. The Angel and the Promises

20 I ată, Eu trimet un Înger înaintea ta, ca să te ocrotească pe drum, şi să te ducă în locul, pe care l-am pregătit.

“See, I am sending an angel before you to keep you safe on the way. He will bring you to the place I have made ready.

21 F ii cu ochii în patru înaintea Lui, şi ascultă glasul Lui; să nu te împotriveşti Lui, pentrucă nu vă va ierta păcatele, căci Numele Meu este în El.

Listen to him and obey his voice. Do not turn against him, for he will not forgive your sins, because My name is in him.

22 D ar dacă vei asculta glasul Lui, şi dacă vei face tot ce-ţi voi spune, Eu voi fi vrăjmaşul vrăjmaşilor tăi şi protivnicul protivnicilor tăi.

But if you obey his voice and do all that I say, then I will hate those who hate you and fight against those who fight against you.

23 Î ngerul Meu va merge înaintea ta, şi te va duce la Amoriţi, Hetiţi, Fereziţi, Cananiţi, Heviţi şi Iebusiţi, şi -i voi nimici.

For My angel will go before you and bring you into the land of the Amorites, the Hittites, the Perizzites, the Canaanites, the Hivites and the Jebusites. And I will destroy them.

24 S ă nu te închini înaintea dumnezeilor lor, şi să nu le slujeşti; să nu te iei după popoarele acestea, în purtarea lor, ci să le nimiceşti cu desăvîrşire, şi să le dărîmi capiştele.

Do not worship their gods, or serve them, or act like them. But you are to destroy them and break their pillars of worship to pieces.

25 V oi să slujiţi Domnului, Dumnezeului vostru, şi El vă va binecuvînta pînea şi apele, şi voi depărta boala din mijlocul tău.

Serve the Lord your God and He will give you bread and water. And I will take sickness from among you.

26 N u va fi în ţara ta nici femeie care să-şi lepede copilul, nici femeie stearpă. Numărul zilelor tale îl voi face să fie deplin.

Women in your land will not lose their babies before they are born, and will be able to give birth. I will give you a full life.

27 V oi trimete groaza Mea înaintea ta, voi pune pe fugă pe toate popoarele la cari vei ajunge, şi voi face ca toţi vrăjmaşii tăi să dea dosul înaintea ta.

I will send My fear before you. The people you meet will be afraid. And I will make all those who hate you run away from you.

28 V oi trimete viespile bondăreşti înaintea ta, şi vor izgoni dinaintea ta pe Heviţi, Cananiţi şi Hetiţi.

I will send hornets before you. They will drive out the Hivites, the Canaanites and the Hittites before you come.

29 N u -i voi izgoni într'un singur an dinaintea ta, pentruca ţara să n'ajungă o pustie şi să nu se înmulţească împotriva ta fiarele de pe cîmp.

I will not move them out of your way in one year. So the land will not become a waste, and the animals of the field become too many for you.

30 C i le voi izgoni încetul cu încetul dinaintea ta, pînă vei creşte la număr şi vei putea să intri în stăpînirea ţării.

I will drive them out a few at a time, until you become many and take the land for your own.

31 Î ţi voi întinde hotarele dela marea Roşie pînă la marea Filistenilor, şi dela pustie pînă la Rîu (Eufrat). Căci voi da în mînile voastre pe locuitorii ţării, şi -i vei izgoni dinaintea ta.

I will give you the land from the Red Sea to the sea of the Philistines, and from the desert to the Euphrates River. For I will give you power over the people of the land. And you will drive them away from you.

32 S ă nu faci legămînt cu ei, nici cu dumnezeii lor.

Make no agreement with them or their gods.

33 E i să nu locuiască în ţara ta, ca să nu te facă să păcătuieşti împotriva Mea; căci atunci ai slujii dumnezeilor lor, şi aceasta ar fi o cursă pentru tine.``

They are not to live in your land, or they will make you sin against Me. If you worship their gods, for sure it will be a trap to you.”