1 L uaţi aminte ceruri, şi voi vorbi; Ascultă, pămîntule, cuvintele gurii mele.

“Listen, O heavens, and let me speak. Let the earth hear the words of my mouth.

2 C a ploaia să curgă învăţăturile mele, Ca roua să cadă cuvîntul meu, Ca ploaia repede pe verdeaţă, Ca picăturile de ploaie pe iarbă!

Let my teaching fall as the rain, and my voice like the water on the grass in the early morning, like rain upon the new grass, and rain upon the plant.

3 C ăci voi vesti Numele Domnului. Daţi slavă Dumnezeului nostru!

For I will make known the name of the Lord. I will tell of the greatness of God!

4 E l este Stînca; lucrările Lui sînt desăvîrşite, Căci toate căile Lui sînt drepte; El este un Dumnezeu credincios şi fără nedreptate, El este drept şi curat.

The Rock! His work is perfect. All His ways are right and fair. A God Who is faithful and without sin, right and good is He.

5 E i s'au stricat; Netrebnicia copiilor Lui, este ruşinea lor! Neam îndărătnic şi stricat!

They have acted in sin toward Him, but they are not His children, because the mark of sin is on them. They are a bad and sinful people.

6 P e Domnul îl răsplătiţi astfel! Popor nechibzuit şi fără înţelepciune! Nu este El oare Tatăl tău, care te -a făcut, Te -a întocmit, şi ţi -a dat fiinţă?

Is this how you pay the Lord, you foolish people who are not wise? Is He not your Father Who has bought you? He has made you and given you your place.

7 A du-ţi aminte de zilele din vechime, Socoteşte anii, vîrstă de oameni după vîrstă de oameni, Întreabă pe tatăl tău, şi te va învăţa, Pe bătrînii tăi, şi îţi vor spune.

Remember the days long ago. Think of the years of all people. Ask your father and he will show you. Ask your leaders. They will tell you.

8 C înd Cel Prea Înalt a dat o moştenire neamurilor, Cînd a despărţit pe copiii oamenilor, A pus hotare popoarelor, După numărul copiilor lui Israel,

When the Most High divided up the world among the nations, he divided the children of men. He set the place where each nation was to live by the number of the sons of Israel.

9 C ăci partea Domnului, este poporul Lui, Iacov este partea Lui de moştenire.

For the Lord’s share is His people. He chose the people of Jacob for Himself.

10 E l l -a găsit într'un ţinut pustiu, Într'o singurătate plină de urlete înfricoşate; L -a înconjurat, l -a îngrijit, Şi l -a păzit ca lumina ochiului Lui.

He found him in a desert land, in the empty waste of a desert. He came around him and cared for him. He kept him as He would His own eye.

11 C a vulturul care îşi scutură cuibul, Sboară deasupra puilor, Îşi întinde aripile, îi ia, Şi -i poartă pe penele lui:

Like an eagle that shakes its nest, that flies over its young, He spread His wings and caught them. He carried them on His wings.

12 A şa a călăuzit Domnul singur pe poporul Său, Şi nu era niciun dumnezeu străin cu El.

The Lord alone led him. There was no strange god with him.

13 L -a suit pe înălţimile ţării, Şi Israel a mîncat roadele cîmpului, I -a dat să sugă miere din stîncă, Untdelemnul care iese din stînca cea mai tare,

He made him sit on the high places of the earth. And he ate the food of the field. He made him eat honey from the rock, oil out of hard rock,

14 U ntul dela vaci şi laptele oilor, Cu grăsimea mieilor, A berbecilor din Basan şi a ţapilor, Cu grăsimea grîului, Şi ai băut vinul, sîngele strugurelui.

milk from cows and milk from the flock, the fat of lambs, rams of Bashan, goats, and the best of the grain. And you drank wine of the blood of grapes.

15 I srael s'a îngrăşat, şi a asvîrlit din picior; -Te-ai îngrăşat, te-ai îngroşat şi te-ai lăţit! -Şi a părăsit pe Dumnezeu, Ziditorul lui, A nesocotit Sînca mîntuirii lui,

“But Jeshurun grew fat and would not obey. You became fat and full of food. Then he turned away from God Who made him. He hated the Rock of His saving power.

16 L -au întărîtat la gelozie prin dumnezei străini, L-au mîniat prin urîciuni;

They made Him jealous with strange gods. They made Him angry with hated things.

17 A u adus jertfe dracilor, unor idoli cari nu sînt dumnezei, Unor dumnezei pe cari nu -i cunoşteau, Dumnezei noi, veniţi de curînd, De cari nu se temuseră părinţii voştri.

They gave gifts to demons who were not God, to gods they have not known, new gods who came later, whom your fathers did not fear.

18 A i părăsit Stînca cea care te -a născut, Şi ai uitat pe Dumnezeul, care te -a întocmit.

You did not think of the Rock Who gave you birth. You forgot the God Who gave you birth.

19 D omnul a văzut lucrul acesta, şi S'a mîniat, S'a supărat pe fiii şi fiicele Lui.

“The Lord saw this, and hated them. His sons and daughters made Him angry.

20 E l a zis:,,Îmi voi ascunde Faţa de ei, Şi voi vedea care le va fi sfîrşitul, Căci sînt un neam stricat, Şînt nişte copii necredincioşi.

Then He said, ‘I will hide My face from them. I will see what their end will be. For they are a sinful people, children who are not faithful.

21 M i-au întărîtat gelozia prin ceea ce nu este Dumnezeu, M'au mîniat prin idolii lor deşerţi; Şi Eu îi voi întărîta la gelozie printr'un popor care nu este un popor. Îi voi mînia printr'un neam fără pricepere.

They have made Me jealous with what is not God. They have made Me angry with their false gods. So I will make them jealous with those who are not a people. I will make them angry with a foolish nation.

22 C ăci focul mîniei Mele s'a aprins, Şi va arde pînă în fundul locuinţei morţilor, Va nimici pămîntul şi roadele lui, Va arde temeliile munţilor.

For a fire is started by My anger. It burns to the very bottom of the place of the dead. It burns up the earth and all that grows on the earth. It burns the base of the mountains.

23 V oi îngrămădi toate nenorocirile peste ei, Îmi voi arunca toate săgeţile împotriva lor.

‘I will send much trouble upon them. I will use My arrows against them.

24 V or fi topiţi de foame, stinşi de friguri, Şi de boli cumplite; Voi trimete în ei dinţii fiarelor sălbatice Şi otrava şerpilor.

They will be wasted with hunger. They will be destroyed by burning heat and disease. I will send the teeth of wild animals against them, with the poison of things moving in the dust.

25 A fară, vor peri de sabie, Şi înlăuntru, vor peri de groază: Şi tînărul şi fata, Şi copilul de ţîţă ca şi bătrînul.

The sword will bring death in the street, and bring fear in the homes. It will destroy both young man and young woman, the baby and the man with white hair.

26 V oiam să zic:,Îi voi lua cu o suflare`, Le voi şterge pomenirea dintre oameni!

I would have said, “I will cut them to pieces. I will make all people forget about them.”

27 D ar Mă tem de ocările vrăjmaşului, Mă tem ca nu cumva vrăjmaşii lor să se amăgească, Şi să zică:, Mînă noastră cea puternică, Şi nu Domnul a făcut toate aceste lucruri`.

But I was afraid that those who hate them would fight in anger against them and would not understand. They would say, “We have won with our own strength. The Lord has not done this.”’

28 E i nu sînt un neam care şi -a perdut bunul simţ, Şi nu -i pricepere în ei.

“For they are a nation without wise teaching. There is no understanding in them.

29 D acă ar fi fost înţelepţi, ar înţelege, Şi s'ar gîndi la ce li se va întîmpla.

If they were wise, they would understand this. They would know their future!

30 C um ar urmări unul singur o mie din ei, Şi cum ar pune doi pe fugă zece mii, Dacă nu i-ar fi vîndut Stînca, Dacă nu i-ar fi vîndul Domnul?

How could one run after a thousand? How could two make ten thousand run away, unless their Rock had sold them, and the Lord had given them up?

31 C ăci stînca lor nu este ca Stînca noastră, Vrăjmaşii noştri înşişi sînt judecători în această privinţă.

For their rock is not like our Rock. Even those who hate us judge this.

32 C i viţa lor este din sadul Sodomei Şi din ţinutul Gomorei; Strugurii lor sînt struguri otrăviţi, Bobiţele lor sînt amare;

Their vine is from the vine of Sodom, and from the fields of Gomorrah. Their grapes are grapes of poison. Their fruit tastes bitter.

33 V inul lor este venin de şerpi, Este otravă cumplită de aspidă.

Their wine is the poison of snakes that kill.

34 O are nu este ascuns lucrul acesta la Mine, Pecetluit în comorile Mele?

‘Are they not kept in store with Me, shut in with My stores of riches?

35 A Mea este răsbunarea şi Eu voi răsplăti, Cînd va începe să le alunece piciorul! Căci ziua nenorocirii lor este aproape, Şi ceea ce -i aşteaptă nu va zăbovi.`` -

It is Mine to punish when their foot makes a false step. The day of their trouble is near. Their fall is coming fast upon them.’

36 D omnul va judeca pe poporul Său, Dar va avea milă de robii Săi, Văzînd că puterea le este sleită, Şi că nu mai este nici rob nici slobod.

For the Lord will judge His people. He will have loving-pity on His servants when He sees their strength is gone, and none are left of those who are free or of those who are not free.

37 E l va zice:,, Unde sînt dumnezeii lor, Stînca aceea care le slujea de adăpost,

Then He will say, ‘Where are their gods? Where is the rock where they went to be safe?

38 D umnezeii aceia cari mîncau grăsimea jertfelor lor, Cari beau vinul jertfelor lor de băutură? Să se scoale, să vă ajute, Şi să vă ocrotească!

Who ate the fat of their burnt gifts and drank the wine of their drink gifts? Let them come and help you. Let them be your hiding place!

39 S ă ştiţi dar că Eu sînt Dumnezeu, Şi că nu este alt dumnezeu afară de Mine; Eu dau viaţă şi Eu omor, Eu rănesc şi Eu tămăduiesc, Şi nimeni nu poate scoate pe cineva din mîna Mea.

See now that it is I. I am He. There is no god except Me. It is I Who kills and gives life. I hurt, and I heal. And there is no one who can take from My hand.

40 C ăci Îmi ridic mîna spre cer, Şi zic:, Cît este de adevărat că trăiesc în veci,

For I lift up My hand to heaven, and promise that, as I live forever,

41 A tît este de adevărat că atunci cînd voi ascuţi fulgerul săbiei Mele, Şi voi pune mîna să fac judecată, Mă voi răzbuna împotriva protivnicilor Mei, Şi voi pedepsi pe cei ce Mă urăsc;

I will make My shining sword sharp. My hand takes hold of what is right and fair. I will punish those who are against Me. And I will punish those who hate Me.

42 S abia Mea le va înghiţi carnea, Şi-Mi voi îmbăta săgeţile de sînge, De sîngele celor ucişi şi prinşi, Din capetele fruntaşilor vrăjmaşului.`

I will make My arrows drunk with blood. My sword will eat flesh with the blood of those who are killed and those who are in prison, from the long-haired leaders of those who hate Me.’

43 N eamuri, cîntaţi laudele poporului Lui! Căci Domnul răzbună sîngele robilor Săi, El Se răzbună împotriva protivnicilor Săi, Şi face ispăşire pentru ţara Lui, pentru poporul Lui.``

Be glad, O nations, with His people! For He will punish because of the blood of His servants. He will punish those who fight against Him. And He will take away the sin of His land and His people.”

44 M oise a venit şi a rostit toate cuvintele cîntării acesteia în faţa poporului; Iosua, fiul lui Nun, era cu el.

Moses came with Joshua the son of Nun and spoke all the words of this song in the ears of the people.

45 D upăce a isprăvit Moise de rostit toate cuvintele acestea înaintea întregului Israel,

When Moses had finished speaking all these words to all Israel,

46 l e -a zis:,, Puneţi-vă la inimă toate cuvintele pe cari vă jur astăzi să le porunciţi copiilor voştri, ca să păzească şi să împlinească toate cuvintele legii acesteia.

he said to them, “Take into your heart all the words I tell you today. Tell them to your children, so they may be careful to do all the words of this Law.

47 C ăci nu este un lucru fără însemnătate pentru voi; este viaţa voastră, şi prin aceasta vă veţi lungi zilele în ţara pe care o veţi lua în stăpînire, dupăce veţi trece Iordanul.

This word is of great worth to you. It is your very life. By this word you will live long in the land you are crossing the Jordan to take.” Moses to Die on Mount Nebo

48 Î n aceeaş zi, Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:

The Lord said to Moses that same day,

49 S uie-te pe muntele acesta Abarim, pe muntele Nebo în ţara Moabului, în faţa Ierihonului; şi priveşte ţara Canaanului pe care o dau în stăpînire copiilor lui Israel.

“Go up to this mountain of the Abarim, Mount Nebo, in the land of Moab beside Jericho. Look at the land of Canaan, which I am giving to the people of Israel for their own.

50 T u vei muri pe muntele pe care te vei sui, şi vei fi adăugat la poporul tău, după cum Aaron, fratele tău, a murit pe muntele Hor şi a fost adăugat la poporul lui,

Then die on the mountain you go up, and join your people, as Aaron your brother died on Mount Hor and joined his people.

51 p entrucă aţi păcătuit împotriva Mea în mijlocul copiilor lui Israel, lîngă apele Meriba, la Cades, în pustia Ţin, şi nu M'aţi sfinţit în mijlocul copiilor lui Israel.

This is because you were not faithful to Me among the people of Israel at the waters of Meribah-Kadesh, in the Desert of Zin and you did not honor Me as holy among the people of Israel.

52 T u vei vedea doar de departe ţara dinaintea ta; dar nu vei intra în ţara pe cre o dau copiilor lui Israel.`

You will see the land from far away, but you will not go into the land I am giving the people of Israel.”