1 “ Listen, O heavens, and let me speak. Let the earth hear the words of my mouth.

Luaţi aminte ceruri, şi voi vorbi; Ascultă, pămîntule, cuvintele gurii mele.

2 L et my teaching fall as the rain, and my voice like the water on the grass in the early morning, like rain upon the new grass, and rain upon the plant.

Ca ploaia să curgă învăţăturile mele, Ca roua să cadă cuvîntul meu, Ca ploaia repede pe verdeaţă, Ca picăturile de ploaie pe iarbă!

3 F or I will make known the name of the Lord. I will tell of the greatness of God!

Căci voi vesti Numele Domnului. Daţi slavă Dumnezeului nostru!

4 T he Rock! His work is perfect. All His ways are right and fair. A God Who is faithful and without sin, right and good is He.

El este Stînca; lucrările Lui sînt desăvîrşite, Căci toate căile Lui sînt drepte; El este un Dumnezeu credincios şi fără nedreptate, El este drept şi curat.

5 T hey have acted in sin toward Him, but they are not His children, because the mark of sin is on them. They are a bad and sinful people.

Ei s'au stricat; Netrebnicia copiilor Lui, este ruşinea lor! Neam îndărătnic şi stricat!

6 I s this how you pay the Lord, you foolish people who are not wise? Is He not your Father Who has bought you? He has made you and given you your place.

Pe Domnul îl răsplătiţi astfel! Popor nechibzuit şi fără înţelepciune! Nu este El oare Tatăl tău, care te -a făcut, Te -a întocmit, şi ţi -a dat fiinţă?

7 R emember the days long ago. Think of the years of all people. Ask your father and he will show you. Ask your leaders. They will tell you.

Adu-ţi aminte de zilele din vechime, Socoteşte anii, vîrstă de oameni după vîrstă de oameni, Întreabă pe tatăl tău, şi te va învăţa, Pe bătrînii tăi, şi îţi vor spune.

8 W hen the Most High divided up the world among the nations, he divided the children of men. He set the place where each nation was to live by the number of the sons of Israel.

Cînd Cel Prea Înalt a dat o moştenire neamurilor, Cînd a despărţit pe copiii oamenilor, A pus hotare popoarelor, După numărul copiilor lui Israel,

9 F or the Lord’s share is His people. He chose the people of Jacob for Himself.

Căci partea Domnului, este poporul Lui, Iacov este partea Lui de moştenire.

10 H e found him in a desert land, in the empty waste of a desert. He came around him and cared for him. He kept him as He would His own eye.

El l -a găsit într'un ţinut pustiu, Într'o singurătate plină de urlete înfricoşate; L -a înconjurat, l -a îngrijit, Şi l -a păzit ca lumina ochiului Lui.

11 L ike an eagle that shakes its nest, that flies over its young, He spread His wings and caught them. He carried them on His wings.

Ca vulturul care îşi scutură cuibul, Sboară deasupra puilor, Îşi întinde aripile, îi ia, Şi -i poartă pe penele lui:

12 T he Lord alone led him. There was no strange god with him.

Aşa a călăuzit Domnul singur pe poporul Său, Şi nu era niciun dumnezeu străin cu El.

13 H e made him sit on the high places of the earth. And he ate the food of the field. He made him eat honey from the rock, oil out of hard rock,

L -a suit pe înălţimile ţării, Şi Israel a mîncat roadele cîmpului, I -a dat să sugă miere din stîncă, Untdelemnul care iese din stînca cea mai tare,

14 m ilk from cows and milk from the flock, the fat of lambs, rams of Bashan, goats, and the best of the grain. And you drank wine of the blood of grapes.

Untul dela vaci şi laptele oilor, Cu grăsimea mieilor, A berbecilor din Basan şi a ţapilor, Cu grăsimea grîului, Şi ai băut vinul, sîngele strugurelui.

15 “ But Jeshurun grew fat and would not obey. You became fat and full of food. Then he turned away from God Who made him. He hated the Rock of His saving power.

Israel s'a îngrăşat, şi a asvîrlit din picior; -Te-ai îngrăşat, te-ai îngroşat şi te-ai lăţit! -Şi a părăsit pe Dumnezeu, Ziditorul lui, A nesocotit Sînca mîntuirii lui,

16 T hey made Him jealous with strange gods. They made Him angry with hated things.

L-au întărîtat la gelozie prin dumnezei străini, L-au mîniat prin urîciuni;

17 T hey gave gifts to demons who were not God, to gods they have not known, new gods who came later, whom your fathers did not fear.

Au adus jertfe dracilor, unor idoli cari nu sînt dumnezei, Unor dumnezei pe cari nu -i cunoşteau, Dumnezei noi, veniţi de curînd, De cari nu se temuseră părinţii voştri.

18 Y ou did not think of the Rock Who gave you birth. You forgot the God Who gave you birth.

Ai părăsit Stînca cea care te -a născut, Şi ai uitat pe Dumnezeul, care te -a întocmit.

19 “ The Lord saw this, and hated them. His sons and daughters made Him angry.

Domnul a văzut lucrul acesta, şi S'a mîniat, S'a supărat pe fiii şi fiicele Lui.

20 T hen He said, ‘I will hide My face from them. I will see what their end will be. For they are a sinful people, children who are not faithful.

El a zis:,,Îmi voi ascunde Faţa de ei, Şi voi vedea care le va fi sfîrşitul, Căci sînt un neam stricat, Şînt nişte copii necredincioşi.

21 T hey have made Me jealous with what is not God. They have made Me angry with their false gods. So I will make them jealous with those who are not a people. I will make them angry with a foolish nation.

Mi-au întărîtat gelozia prin ceea ce nu este Dumnezeu, M'au mîniat prin idolii lor deşerţi; Şi Eu îi voi întărîta la gelozie printr'un popor care nu este un popor. Îi voi mînia printr'un neam fără pricepere.

22 F or a fire is started by My anger. It burns to the very bottom of the place of the dead. It burns up the earth and all that grows on the earth. It burns the base of the mountains.

Căci focul mîniei Mele s'a aprins, Şi va arde pînă în fundul locuinţei morţilor, Va nimici pămîntul şi roadele lui, Va arde temeliile munţilor.

23 ‘ I will send much trouble upon them. I will use My arrows against them.

Voi îngrămădi toate nenorocirile peste ei, Îmi voi arunca toate săgeţile împotriva lor.

24 T hey will be wasted with hunger. They will be destroyed by burning heat and disease. I will send the teeth of wild animals against them, with the poison of things moving in the dust.

Vor fi topiţi de foame, stinşi de friguri, Şi de boli cumplite; Voi trimete în ei dinţii fiarelor sălbatice Şi otrava şerpilor.

25 T he sword will bring death in the street, and bring fear in the homes. It will destroy both young man and young woman, the baby and the man with white hair.

Afară, vor peri de sabie, Şi înlăuntru, vor peri de groază: Şi tînărul şi fata, Şi copilul de ţîţă ca şi bătrînul.

26 I would have said, “I will cut them to pieces. I will make all people forget about them.”

Voiam să zic:,Îi voi lua cu o suflare`, Le voi şterge pomenirea dintre oameni!

27 B ut I was afraid that those who hate them would fight in anger against them and would not understand. They would say, “We have won with our own strength. The Lord has not done this.”’

Dar Mă tem de ocările vrăjmaşului, Mă tem ca nu cumva vrăjmaşii lor să se amăgească, Şi să zică:, Mînă noastră cea puternică, Şi nu Domnul a făcut toate aceste lucruri`.

28 “ For they are a nation without wise teaching. There is no understanding in them.

Ei nu sînt un neam care şi -a perdut bunul simţ, Şi nu -i pricepere în ei.

29 I f they were wise, they would understand this. They would know their future!

Dacă ar fi fost înţelepţi, ar înţelege, Şi s'ar gîndi la ce li se va întîmpla.

30 H ow could one run after a thousand? How could two make ten thousand run away, unless their Rock had sold them, and the Lord had given them up?

Cum ar urmări unul singur o mie din ei, Şi cum ar pune doi pe fugă zece mii, Dacă nu i-ar fi vîndut Stînca, Dacă nu i-ar fi vîndul Domnul?

31 F or their rock is not like our Rock. Even those who hate us judge this.

Căci stînca lor nu este ca Stînca noastră, Vrăjmaşii noştri înşişi sînt judecători în această privinţă.

32 T heir vine is from the vine of Sodom, and from the fields of Gomorrah. Their grapes are grapes of poison. Their fruit tastes bitter.

Ci viţa lor este din sadul Sodomei Şi din ţinutul Gomorei; Strugurii lor sînt struguri otrăviţi, Bobiţele lor sînt amare;

33 T heir wine is the poison of snakes that kill.

Vinul lor este venin de şerpi, Este otravă cumplită de aspidă.

34 ‘ Are they not kept in store with Me, shut in with My stores of riches?

Oare nu este ascuns lucrul acesta la Mine, Pecetluit în comorile Mele?

35 I t is Mine to punish when their foot makes a false step. The day of their trouble is near. Their fall is coming fast upon them.’

A Mea este răsbunarea şi Eu voi răsplăti, Cînd va începe să le alunece piciorul! Căci ziua nenorocirii lor este aproape, Şi ceea ce -i aşteaptă nu va zăbovi.`` -

36 F or the Lord will judge His people. He will have loving-pity on His servants when He sees their strength is gone, and none are left of those who are free or of those who are not free.

Domnul va judeca pe poporul Său, Dar va avea milă de robii Săi, Văzînd că puterea le este sleită, Şi că nu mai este nici rob nici slobod.

37 T hen He will say, ‘Where are their gods? Where is the rock where they went to be safe?

El va zice:,, Unde sînt dumnezeii lor, Stînca aceea care le slujea de adăpost,

38 W ho ate the fat of their burnt gifts and drank the wine of their drink gifts? Let them come and help you. Let them be your hiding place!

Dumnezeii aceia cari mîncau grăsimea jertfelor lor, Cari beau vinul jertfelor lor de băutură? Să se scoale, să vă ajute, Şi să vă ocrotească!

39 S ee now that it is I. I am He. There is no god except Me. It is I Who kills and gives life. I hurt, and I heal. And there is no one who can take from My hand.

Să ştiţi dar că Eu sînt Dumnezeu, Şi că nu este alt dumnezeu afară de Mine; Eu dau viaţă şi Eu omor, Eu rănesc şi Eu tămăduiesc, Şi nimeni nu poate scoate pe cineva din mîna Mea.

40 F or I lift up My hand to heaven, and promise that, as I live forever,

Căci Îmi ridic mîna spre cer, Şi zic:, Cît este de adevărat că trăiesc în veci,

41 I will make My shining sword sharp. My hand takes hold of what is right and fair. I will punish those who are against Me. And I will punish those who hate Me.

Atît este de adevărat că atunci cînd voi ascuţi fulgerul săbiei Mele, Şi voi pune mîna să fac judecată, Mă voi răzbuna împotriva protivnicilor Mei, Şi voi pedepsi pe cei ce Mă urăsc;

42 I will make My arrows drunk with blood. My sword will eat flesh with the blood of those who are killed and those who are in prison, from the long-haired leaders of those who hate Me.’

Sabia Mea le va înghiţi carnea, Şi-Mi voi îmbăta săgeţile de sînge, De sîngele celor ucişi şi prinşi, Din capetele fruntaşilor vrăjmaşului.`

43 B e glad, O nations, with His people! For He will punish because of the blood of His servants. He will punish those who fight against Him. And He will take away the sin of His land and His people.”

Neamuri, cîntaţi laudele poporului Lui! Căci Domnul răzbună sîngele robilor Săi, El Se răzbună împotriva protivnicilor Săi, Şi face ispăşire pentru ţara Lui, pentru poporul Lui.``

44 M oses came with Joshua the son of Nun and spoke all the words of this song in the ears of the people.

Moise a venit şi a rostit toate cuvintele cîntării acesteia în faţa poporului; Iosua, fiul lui Nun, era cu el.

45 W hen Moses had finished speaking all these words to all Israel,

Dupăce a isprăvit Moise de rostit toate cuvintele acestea înaintea întregului Israel,

46 h e said to them, “Take into your heart all the words I tell you today. Tell them to your children, so they may be careful to do all the words of this Law.

le -a zis:,, Puneţi-vă la inimă toate cuvintele pe cari vă jur astăzi să le porunciţi copiilor voştri, ca să păzească şi să împlinească toate cuvintele legii acesteia.

47 T his word is of great worth to you. It is your very life. By this word you will live long in the land you are crossing the Jordan to take.” Moses to Die on Mount Nebo

Căci nu este un lucru fără însemnătate pentru voi; este viaţa voastră, şi prin aceasta vă veţi lungi zilele în ţara pe care o veţi lua în stăpînire, dupăce veţi trece Iordanul.

48 T he Lord said to Moses that same day,

În aceeaş zi, Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:

49 “ Go up to this mountain of the Abarim, Mount Nebo, in the land of Moab beside Jericho. Look at the land of Canaan, which I am giving to the people of Israel for their own.

Suie-te pe muntele acesta Abarim, pe muntele Nebo în ţara Moabului, în faţa Ierihonului; şi priveşte ţara Canaanului pe care o dau în stăpînire copiilor lui Israel.

50 T hen die on the mountain you go up, and join your people, as Aaron your brother died on Mount Hor and joined his people.

Tu vei muri pe muntele pe care te vei sui, şi vei fi adăugat la poporul tău, după cum Aaron, fratele tău, a murit pe muntele Hor şi a fost adăugat la poporul lui,

51 T his is because you were not faithful to Me among the people of Israel at the waters of Meribah-Kadesh, in the Desert of Zin and you did not honor Me as holy among the people of Israel.

pentrucă aţi păcătuit împotriva Mea în mijlocul copiilor lui Israel, lîngă apele Meriba, la Cades, în pustia Ţin, şi nu M'aţi sfinţit în mijlocul copiilor lui Israel.

52 Y ou will see the land from far away, but you will not go into the land I am giving the people of Israel.”

Tu vei vedea doar de departe ţara dinaintea ta; dar nu vei intra în ţara pe cre o dau copiilor lui Israel.`