1 B oaz went up to the gate and sat down there. He saw the in-law of the family that he had spoken about pass by. So Boaz said, “Come here, friend, and sit down.” So the man came and sat down.

Boaz s'a suit la poarta cetăţii, şi s'a oprit acolo. Şi iată că cel ce avea drept de răscumpărare, şi despre care vorbise Boaz, trecea. Boaz i -a zis:,, Hei, cutare, apropie-te, stai aici.`` Şi el s'a apropiat, şi s'a oprit.

2 A nd Boaz took ten of the leaders of the city and said, “Sit down here.” So they sat down.

Boaz a luat atunci zece oameni dintre bătrînii cetăţii, şi a zis:,,Şedeţi aici.`` Şi ei au şezut jos.

3 T hen Boaz said to the close in-law, “Naomi has returned from the land of Moab. She is selling the piece of land which belonged to our brother Elimelech.

Apoi a zis celui ce avea drept de răscumpărare:,, Naomi, întorcîndu-se din ţara Moabului, a vîndut bucata de pămînt care era a fratelui nostru Elimelec.

4 I thought I should let you know about it. Buy it in front of those who are sitting here, and in front of the leaders of my people. If you will buy it, then buy it. But if not, tell me you do not want to buy it, so I may know. For you have the right to be the first one to buy it. And I am after you.” The man said, “I will buy it.”

Am crezut de datoria mea să te înştiinţez despre aceasta, şi să-ţi spun:, Cumpără -o, în faţa locuitorilor şi în faţa bătrînilor poporului meu. Dacă vrei s'o răscumperi, răscumpără -o; dar dacă nu vrei, spune-mi, ca să ştiu. Căci nu este nimeni înaintea ta care să aibă dreptul de răscumpărare, şi după tine eu am dreptul acesta.`` Şi el a răspuns:,, O voi răscumpăra.``

5 T hen Boaz said, “The day you buy the field from Naomi, you must take Ruth, the Moabite woman, also. She is the wife of the dead man. You must keep alive the name of the dead man on his land.”

Boaz a zis:,,În ziua în care vei cumpăra ţarina din mîna Naomei, o vei cumpăra în acelaş timp şi dela Rut, Moabita, nevasta celui mort, ca să ridici numele mortului în moştenirea lui.``

6 T hen the close in-law said, “I cannot buy it for myself because it might be that my own children would not be able to own my land later. Take it for yourself. I give you my right to buy it, for I cannot buy it.”

Şi cel ce avea drept de răscumpărare a răspuns:,, Nu pot s'o răscumpăr pe socoteala mea, de frică să nu-mi stric moştenirea mea; ia tu dreptul de răscumpărare, căci eu nu pot s'o răscumpăr.``

7 T his is what was done before in Israel to show that the buying or trading of land was decided upon. A man would take off his shoe and give it to another. This would make sure what was decided.

Odinioară în Israel, pentru întărirea unei răscumpărări sau unui schimb, omul îşi scotea încălţămintea şi o dădea celuilalt: aceasta slujea ca mărturie în Israel.

8 S o he said to Boaz, “Buy it for yourself.” And he took off his shoe.

Cel ce avea drept de răscumpărare a zis dar lui Boaz:,, Cumpără -o pe socoteala ta!`` Şi şi -a scos încălţămintea.

9 T hen Boaz said to the leaders and all the people, “You have seen today that I have bought from Naomi all that belonged to Elimelech, to Chilion and to Mahlon.

Atunci Boaz a zis bătrînilor şi întregului popor:,, Voi sînteţi martori azi că am cumpărat din mîna Naomei tot ce era al lui Elimelec, al lui Chilion şi al lui Mahlon,

10 A nd I have taken Ruth, the Moabite woman who was Mahlon’s wife, to be my wife. I will keep alive the name of the dead man on his land. His name will not be forgotten among his brothers or from the gate of his birth-place. You have heard this today.”

şi că mi-am cumpărat deasemenea de nevastă pe Rut, Moabita, nevasta lui Mahlon, ca să ridic numele mortului în moştenirea lui, şi pentru ca numele mortului să nu fie şters dintre fraţii lui şi din poarta locului lui. Voi sînteţi martori azi despre aceasta!``

11 A ll the people in the gate and the leaders said, “We have heard it. May the Lord make the woman who is coming into your home like Rachel and Leah, who together built the house of Israel. May you become rich in Ephrathah and be known by all in Bethlehem.

Tot poporul care era la poartă şi bătrînii au zis:,, Sîntem martori! Domnul să facă pe femeia care intră în casa ta ca Rahela şi ca Lea, cari amîndouă au zidit casa lui Israel! Arată-ţi puterea în Efrata, şi fă-ţi un nume în Betleem!

12 M ay your house be like the house of Perez, the son of Judah and Tamar, because of the children the Lord will give you by this young woman.” The Families to Follow Ruth and Boaz

Sămînţa pe care ţi -o va da Domnul, prin această tînără femeie, să-ţi facă o casă asemenea casei lui Pereţ, care s'a născut lui Iuda din Tamar!``

13 S o Boaz took Ruth. She became his wife, and he went in to her. The Lord made it possible for her to have a child and she gave birth to a son.

Boaz a luat pe Rut, care i -a fost nevastă, şi el a intrat la ea. Domnul a făcut -o să zămislească, şi ea a născut un fiu.

14 T he women said to Naomi, “Thanks be to the Lord. He has not left you without a family this day. May his name become known in all of Israel.

Femeile au zis Naomei:,, Binecuvîntat să fie Domnul, care nu te -a lăsat lipsită azi de un bărbat cu drept de răscumpărare, şi al cărui nume va fi lăudat în Israel!

15 M ay he bring you new life and strength while you are old. For your daughter-in-law who loves you, who is better to you than seven sons, has given birth to him.”

Copilul acesta îţi va înviora sufletul, şi va fi sprijinul bătrîneţelor tale; căci l -a născut noru-ta, care te iubeşte, şi care face pentru tine mai mult decît şapte fii.``

16 T hen Naomi took the child and held him, and became his nurse.

Naomi a luat copilul, l -a ţinut în braţe, şi a văzut de el.

17 T he neighbor women gave him a name. They said, “A son has been born to Naomi!” And they called him Obed. He is the father of Jesse, the father of David.

Vecinele i-au pus nume, zicînd:,, Un fiu s'a născut Naomei!`` Şi l-au numit Obed. Acesta a fost tatăl lui Isai, tatăl lui David.

18 N ow these are the children of Perez. Perez was the father of Hezron.

Iată sămînţa lui Pereţ. Pereţ a fost tatăl lui Heţron;

19 H ezron was the father of Ram. Ram was the father of Amminadab.

Heţron a fost tatăl lui Ram; Ram a fost tatăl lui Aminadab;

20 A mminadab was the father of Nahshon. Nahshon was the father of Salmon.

Aminadab a fost tatăl lui Nahşon: Nahşon a fost tatăl lui Salmon;

21 S almon was the father of Boaz. Boaz was the father of Obed.

Salmon a fost tatăl lui Boaz; Boaz a fost tatăl lui Obed;

22 O bed was the father of Jesse. And Jesse was the father of David.

Obed a fost tatăl lui Isai; şi Isai a fost tatăl lui David