1 A t that time thousands of people gathered together. There were so many that they walked on each other. Jesus spoke to His twelve followers first, saying, “Look out! Have nothing to do with the yeast of the proud religious law-keepers which is pretending to be something it is not.

În vremea aceea, cînd se strînseseră noroadele cu miile, aşa că se călcau unii pe alţii, Isus a început să spună ucenicilor Săi:,, Mai întîi de toate, păziţi-vă de aluatul Fariseilor, care este făţărnicia.

2 F or there is nothing covered up that will not be seen. There is nothing hidden that will not be known.

Nu este nimic acoperit, care nu va fi descoperit, nici ascuns, care nu va fi cunoscut.

3 W hat you have said in the dark will be heard in the light. What you have said in a low voice in a closed room will be spoken with a loud voice from the top of houses.

De aceea, orice aţi spus la întunerec, va fi auzit la lumină; şi orice aţi grăit la ureche, în odăiţe, va fi vestit de pe acoperişul caselor.

4 “ I say to you, My friends, do not be afraid of those who kill the body and then can do no more.

Vă spun vouă, prietenii Mei: Să nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, şi după aceea nu mai pot face nimic.

5 I will tell you the one to be afraid of. Be afraid of Him Who has power to put you into hell after He has killed you. Yes, I say to you, be afraid of Him!

Am să vă arăt de cine să vă temeţi. Temeţi-vă de Acela care, după ce a ucis, are puterea să arunce în gheenă; da, vă spun, de El să vă temeţi.

6 “ Are not five small birds sold for two small pieces of money? God does not forget even one of the birds.

Nu se vînd oare cinci vrăbii cu doi bani? Totuş, niciuna din ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu.

7 G od knows how many hairs you have on your head. Do not be afraid. You are worth more than many small birds.

Şi chiar perii din cap, toţi vă sînt număraţi. Deci să nu vă temeţi: voi sînteţi mai de preţ decît multe vrăbii.

8 “ Also, I tell you, everyone who makes Me known to men, the Son of Man will make him known to the angels of God.

Eu vă spun: pe orişicine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, îl va mărturisi şi Fiul omului înaintea îngerilor lui Dumnezeu;

9 B ut whoever acts as if he does not know Me and does not make Me known to men, he will not be spoken of to the angels of God. The Sin That Cannot Be Forgiven

dar cine se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, va fi lepădat şi el înaintea îngerilor lui Dumnezeu.

10 “ Whoever speaks a word against the Son of Man will be forgiven. Whoever speaks against the Holy Spirit will not be forgiven.

Şi orişicui va vorbi împotriva Fiului omului, i se va ierta; dar oricui va huli împotriva Duhului Sfînt, nu i se va ierta.

11 W hen they take you to the places of worship and to the courts and to the leaders of the country, do not be worried about what you should say or how to say it.

Cînd vă vor duce înaintea sinagogilor, înaintea dregătorilor, şi înaintea stăpînirilor, să nu vă îngrijoraţi, cum veţi răspunde pentru apărarea voastră, nici ce veţi vorbi;

12 T he Holy Spirit will tell you what you should say at that time.”

căci Duhul Sfînt vă va învăţa chiar în ceasul acela ce va trebui să vorbiţi.``

13 O ne of the people said to Jesus, “Teacher, tell my brother to divide the riches that our father left us.”

Unul din mulţime a zis lui Isus:,,Învăţătorule, spune fratelui meu să împartă cu mine moştenirea noastră.``

14 J esus said to him, “Friend, who has told Me to say who should get what?”

Omule``, i -a răspuns Isus,,, cine M'a pus pe Mine judecător sau împărţitor peste voi?``

15 T hen Jesus said to them all, “Watch yourselves! Keep from wanting all kinds of things you should not have. A man’s life is not made up of things, even if he has many riches.” The Picture-Story of the Rich Fool

Apoi le -a zis:,, Vedeţi şi păziţi-vă de orice fel de lăcomie de bani; căci viaţa cuiva nu stă în belşugul avuţiei lui.``

16 T hen He told them a picture-story, saying, “The fields of a rich man gave much grain.

Şi le -a spus pilda aceasta:,,Ţarina unui om bogat rodise mult.

17 T he rich man thought to himself, ‘What will I do? I have no place to put the grain.’

Şi el se gîndea în sine, şi zicea:, Ce voi face? Fiindcă nu mai am loc unde să-mi strîng rodurile.`

18 T hen he said, ‘I know what I will do. I will take down my grain building and I will build a bigger one. I will put all my grain and other things I own into it.

Iată`, a zis el,, ce voi face: îmi voi strica grînarele, şi voi zidi altele mai mari; acolo voi strînge toate rodurile şi toate bunătăţile mele;

19 A nd I will say to my soul, “Soul, you have many good things put away in your building. It will be all you need for many years to come. Now rest and eat and drink and have lots of fun.”’

şi voi zice sufletului meu:, Suflete, ai multe bunătăţi strînse pentru mulţi ani; odihneşte-te, mănîncă, bea şi veseleşte-te!`

20 B ut God said to him, ‘You fool! Tonight your soul will be taken from you. Then who will have all the things you have put away?’

Dar Dumnezeu i -a zis:, Nebunule! Chiar în noaptea aceasta ţi se va cere înapoi sufletul; şi lucrurile, pe cari le-ai pregătit, ale cui vor fi?`

21 I t is the same with a man who puts away riches for himself and does not have the riches of God.” Jesus Teaches about the Cares of This Life

Tot aşa este şi cu cel ce îşi adună comori pentru el, şi nu se îmbogăţeşte faţă de Dumnezeu.``

22 J esus said to His followers, “Because of this, I say to you, do not worry about your life, what you are going to eat. Do not worry about your body, what you are going to wear.

Isus a zis apoi ucenicilor săi:,, De aceea vă spun: Nu vă îngrijoraţi, cu privire la viaţa voastră, gîndindu-vă ce veţi mînca, nici cu privire la trupul vostru, gîndindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca.

23 L ife is worth more than food. The body is worth more than clothes.

Viaţa este mai mult de cît hrana, şi trupul mai mult de cît îmbrăcămintea.

24 L ook at the birds. They do not plant seeds. They do not gather grain. They have no grain buildings for keeping grain. Yet God feeds them. Are you not worth more than the birds?

Uitaţi-vă cu băgare de seamă la corbi: ei nu samănă, nici nu seceră, n'au nici cămară, nici grînar: şi totuş Dumnezeu îi hrăneşte. Cu cît mai de preţ sînteţi voi decît păsările!

25 “ Which of you can make yourself a little taller by worrying?

Şi apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorîndu-se, poate să adauge un cot la lungimea vieţii lui?

26 I f you cannot do that which is so little, why do you worry about other things?

Deci, dacă nu puteţi face nici cel mai mic lucru, pentruce vă mai îngrijoraţi de celelalte?

27 T hink how the flowers grow. They do not work or make cloth. Yet, I tell you, that King Solomon in all his greatness was not dressed as well as one of these flowers.

Uitaţi-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii: ei nu torc, nici nu ţes: totuş vă spun că nici Solomon, în toată slava lui, n'a fost îmbrăcat ca unul din ei.

28 G od puts these clothes on the grass of the field. The grass is in the field today and put into the fire tomorrow. How much more would He want to give you clothing? You have so little faith!

Dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba, care astăzi este pe cîmp, iar mîne va fi aruncată în cuptor, cu cît mai mult vă va îmbrăca El pe voi, puţin credincioşilor?

29 D o not give so much thought to what you will eat or drink. Do not be worried about it.

Să nu căutaţi ce veţi mînca sau ce veţi bea, şi nu vă frămîntaţi mintea.

30 F or all the nations of the world go after these things. Your Father knows you need these things.

Căci toate aceste lucruri Neamurile lumii le caută. Tatăl vostru ştie că aveţi trebuinţă de ele.

31 I nstead, go after the holy nation of God. Then all these other things will be given to you.

Căutaţi mai întîi Împărăţia lui Dumnezeu, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.

32 D o not be afraid, little flock. Your Father wants to give you the holy nation of God.

Nu te teme, turmă mică; pentrucă Tatăl vostru vă dă cu plăcere Împărăţia.

33 S ell what you have and give the money to poor people. Have money-bags for yourselves that will never wear out. These money-bags are riches in heaven that will always be there. No robber can take them and no bugs can eat them there.

Vindeţi ce aveţi şi daţi milostenie. Faceţi-vă rost de pungi, cari nu se învechesc, o comoară nesecată în ceruri, unde nu se apropie hoţul, şi unde nu roade molia.

34 Y our heart will be wherever your riches are. Jesus Says to Watch and Be Ready for His Second Coming Be Ready for His Second Coming

Căci unde este comoara voastră, acolo este şi inima voastră.

35 “ Be ready and dressed. Have your lights burning.

Mijlocul să vă fie încins, şi făcliile aprinse.

36 B e like men who are waiting for their owner to come home from a wedding supper. When he comes and knocks on the door, they will open it for him at once.

Şi să fiţi ca nişte oameni, cari aşteaptă pe stăpînul lor să se întoarcă dela nuntă, ca să -i deschidă îndată, cînd va veni şi va bate la uşă.

37 T hose servants are happy when their owner finds them watching when he comes. For sure, I tell you, he will be dressed and ready to care for them. He will have them seated at the table.

Ferice de robii aceia, pe cari stăpînul îi va găsi veghind la venirea lui! Adevărat vă spun, că el se va încinge, îi va pune să şadă la masă, şi se va apropia să le slujească.

38 T he owner might come late at night or early in the morning. Those servants are happy if their owner finds them watching whenever he comes.

Fie că vine la a doua strajă din noapte, fie că vine la a treia strajă, ferice de robii aceia, dacă -i va găsi veghind!

39 B ut understand this, that if the owner of a house had known when the robber was coming, he would have been watching. He would not have allowed his house to be broken into.

Să ştiţi bine că, dacă ar şti stăpînul casei la ce ceas va veni hoţul, ar veghea, şi n'ar lăsa să -i spargă casa.

40 Y ou must be ready also. The Son of Man is coming at a time when you do not think He will come.” Faithful Servants and Servants Who Are Not Faithful

Şi voi dar fiţi gata, căci Fiul omului va veni în ceasul în care nu vă gîndiţi.``

41 P eter said, “Lord, are You telling this picture-story to us or to all the people?”

Doamne``, I -a zis Petru,,, pentru noi spui pilda aceasta sau pentru toţi?``

42 T he Lord said, “Who is the faithful and wise servant his owner made boss over the others? He is the one who is to have food ready at the right time.

Şi Domnul a zis:,, Cine este ispravnicul credincios şi înţelept, pe care -l va pune stăpînul său peste slugile sale, ca să le dea partea lor de hrană la vremea potrivită?

43 T hat servant is happy who is doing his work when the owner comes.

Ferice de robul acela, pe care stăpînul, la venirea lui, îl va găsi făcînd aşa!

44 F or sure, I tell you, he will make him boss over all he has.

Adevărat vă spun, că îl va pune peste toată avuţia sa.

45 “ But what if that servant says to himself, ‘The owner will not be coming soon,’ and then beats the other servants and eats and drinks and gets drunk?

Dar dacă robul acela zice în inima lui:, Stăpînul meu zăboveşte să vină`; dacă va începe să bată pe slugi şi pe slujnice, să mănînce, să bea şi să se îmbete,

46 T he owner of that servant will come on a day and at an hour when he is not looking for him. He will cut him in pieces and will put him with those who do not believe.

stăpînul robului aceluia va veni în ziua în care el nu se aşteaptă, şi în ceasul în care nu ştie, şi -l va tăia în bucăţi; şi soarta lui va fi soarta celor necredincioşi în lucrul încredinţat lor.

47 “ The servant who knew what the owner wanted done, but did not get ready for him, or did not do what he wanted done, will be beaten many times.

Robul acela, care a ştiut voia stăpînului său, şi nu s'a pregătit deloc, şi n'a lucrat după voia lui, va fi bătut cu multe lovituri.

48 B ut the servant who did not know what his owner wanted done, but did things that would be reason to be beaten, will be beaten only a few times. The man who receives much will have to give much. If much is given to a man to take care of, men will expect to get more from him. Men Are Divided When They Follow Christ

Dar cine n'a ştiut -o, şi a făcut lucruri vrednice de lovituri, va fi bătut cu puţine lovituri. Cui i s'a dat mult, i se va cere mult; şi cui i s'a încredinţat mult, i se va cere mai mult.

49 “ I have come to bring fire down to the earth. I wish it were already started!

Eu am venit să arunc un foc pe pămînt. Şi ce vreau decît să fie aprins chiar acum!

50 I have a baptism to go through. How troubled I am until it is over!

Am un botez cu care trebuie să fiu botezat, şi cît de mult doresc să se îndeplinească!

51 D o you think I came to bring peace on the earth? I tell you, no! I came to divide.

Credeţi că am venit să aduc pace pe pămînt? Eu vă spun: nu; ci mai degrabă desbinare.

52 F rom now on there will be five in one house divided. Three will be against two and two will be against three.

Căci, de acum înainte, din cinci, cari vor fi într'o casă, trei vor fi desbinaţi împotriva a doi, şi doi împotriva a trei.

53 T he father will be against the son. The son will be against the father. The mother will be against the daughter. The daughter will be against the mother. The mother-in-law will be against the daughter-in-law. The daughter-in-law will be against the mother-in-law.”

Tatăl va fi desbinat împotriva fiului, şi fiul împotriva tatălui; mama împotriva fiicei, şi fiica împotriva mamei; soacra împotriva norei, şi nora împotriva soacrei.``

54 T hen Jesus also said to the people, “When you see a cloud coming in the west, you say at once, ‘It is going to rain.’ And it does.

El a mai zis noroadelor:,, Cînd vedeţi un nor ridicîndu-se la apus, îndată ziceţi:, Vine ploaia.` Şi aşa se întîmplă.

55 W hen you see the wind blow from the south, you say, ‘It will be a hot day.’ And it is.

Şi cînd vedeţi suflînd vîntul dela miazăzi, ziceţi:, Are să fie zăduf.` Şi aşa se întîmplă.

56 Y ou who pretend to be someone you are not, you know all about the sky and the earth. But why do you not know what is happening these days?

Făţarnicilor, faţa pămîntului şi a cerului ştiţi s'o deosebiţi: vremea aceasta cum de n'o deosebiţi?

57 W hy do you not know for yourselves what is right?

Şi pentruce nu judecaţi şi voi singuri ce este drept?

58 W hen a person says you are wrong and takes you to court, try to make it right with him as you go, or he will take you to the head of the court. Then he will take you to the police and you will be put in prison.

Cînd te duci cu pîrîşul tău înaintea judecătorului, pe drum caută să scapi de el; ca nu cumva să te tîrască înaintea judecătorului, judecătorul să te dea pe mîna temnicerului, şi temnicerul să te arunce în temniţă.

59 I tell you, you will not be let out of prison until you have paid the last piece of money of the fine.”

Îţi spun că nu vei ieşi de acolo, pînă nu vei plăti şi cel mai de pe urmă bănuţ.``