1 I n the twelfth year of Ahaz king of Judah, Hoshea the son of Elah became the king of Israel in Samaria. He ruled for nine years.

În al doisprezecelea an al lui Ahaz, împăratul lui Iuda, a început să domnească peste Israel la Samaria, Osea, fiul lui Ela. A domnit nouă ani.

2 H oshea did what was sinful in the eyes of the Lord, but not as bad as the kings of Israel before him.

El a făcut ce este rău înaintea Domnului, totuş nu ca împăraţii lui Israel dinaintea lui.

3 K ing Shalmaneser of Assyria came up against him. And Hoshea became his servant and paid taxes to him.

Salmanasar, împăratul Asiriei, s'a suit împotriva lui; şi Osea i s'a supus, şi i -a plătit un bir.

4 B ut the king of Assyria found that Hoshea had been making plans against him. Hoshea had sent men to King So of Egypt, instead of giving taxes to the king of Assyria. He had done this year after year. So the king of Assyria shut him up and put him in chains in prison. Israel Carried Away to Assyria

Dar împăratul Asiriei a descoperit o uneltire la Osea, căci trimesese soli lui So, împăratul Egiptului, şi nu mai plătea pe fiecare an birul împăratului Asiriei. Împăratul Asiriei l -a închis şi l -a pus în lanţuri într'o temniţă.

5 T hen the king of Assyria came against all the land. He went up to Samaria and kept soldiers around it for three years.

Şi împăratul Asiriei a străbătut toată ţara, şi s'a suit împotriva Samariei, pe care a împresurat -o timp de trei ani.

6 I n the ninth year of Hoshea, the king of Assyria took Samaria in battle, and took the people of Israel away to Assyria. He had them live in Halah and Habor, by the river of Gozan, and in the cities of the Medes.

În al nouălea an al lui Osea, împăratul Asiriei a luat Samaria, şi a dus pe Israel în robie în Asiria, l -a pus să locuiască la Halah şi la Habor, lîngă rîul Gozan, şi în cetăţile Mezilor.

7 T his happened because the people of Israel had sinned against the Lord their God. He had brought them up from the land of Egypt from under the power of Pharaoh, king of Egypt. But they worshiped other gods.

Lucrul acesta s'a întîmplat pentrucă copiii lui Israel au păcătuit împotriva Domnului, Dumnezeului lor, care -i scosese din ţara Egiptului, de supt mîna lui Faraon, împăratul Egiptului, şi pentrucă s'au închinat la alţi dumnezei.

8 T hey walked in the ways of the nations the Lord had driven out from the people of Israel. And they walked in the ways the kings of Israel had started.

Au urmat obiceiurile neamurilor pe cari Domnul le izgonise dinaintea copiilor lui Israel, şi obiceiurile rînduite de împăraţii lui Israel.

9 T he people of Israel did things in secret which were not right, against the Lord their God. They built high places for themselves in all their towns, from the smallest town to the strongest city.

Copiii lui Israel au făcut pe ascuns împotriva Domnului, Dumnezeului lor, lucruri cari nu sînt bune. Şi-au zidit înălţimi în toate cetăţile lor, dela turnurile străjerilor pînă la cetăţile întărite.

10 T hey set up holy objects of the false goddess Asherim on every high hill and under every green tree.

Şi-au ridicat stîlpi idoleşti şi Astartee pe orice deal şi subt orice copac verde.

11 T here they burned special perfume on all the high places, as the nations did which the Lord carried away from them. They did what was bad and made the Lord angry.

Şi acolo au ars tămîie pe toate înălţimile, ca şi neamurile pe cari le izgonise Domnul dinaintea lor, şi au făcut lucruri rele, prin cari au mîniat pe Domnul.

12 T hey worshiped false gods, about which the Lord had told them, “You must not do this.”

Au slujit idolilor, despre cari Domnul le zisese:,, Să nu faceţi lucrul acesta!``

13 T he Lord told Israel and Judah of the danger, through all His men who told what would happen in the future. He said, “Turn from your sinful ways and obey My Laws. Keep all the Laws which I gave your fathers, and which I gave to you through My servants and men of God.”

Domnul a înştiinţat pe Israel şi Iuda prin toţi proorocii Lui, prin toţi văzătorii, şi le -a zis:,,Întoarceţi-vă dela căile voastre cele rele, şi păziţi poruncile şi rînduielile Mele, urmînd în totul legea pe care am dat -o părinţilor voştri şi pe care v'am trimes -o prin robii Mei proorocii.``

14 B ut they did not listen. They were strong-willed like their fathers, who did not believe in the Lord their God.

Dar ei n'au ascultat, şi-au înţăpenit grumazul, ca şi părinţii lor, cari nu crezuseră în Domnul, Dumnezeul lor.

15 T hey turned away from His Laws and His agreement which He made with their fathers. They turned away when He told them of danger. They followed false gods, and became empty. They followed the nations around them. But the Lord had told them not to act like them.

N'au vrut să ştie de legile Lui, de legămîntul pe care -l făcuse cu părinţii lor, şi de înştiinţările pe cari li le dăduse. S'au luat după lucruri de nimic, şi ei înşişi n'au fost decît nimic, şi după neamurile în mijlocul cărora trăiau, măcar că Domnul le poruncise să nu se ia după ele.

16 T hey turned away from all the Laws of the Lord their God and made objects to look like false gods. They made two calves and an object to look like the false goddess Asherah. And they worshiped all the stars of heaven and worked for Baal.

Au părăsit toate poruncile Domnului, Dumnezeul lor, şi-au făcut viţei turnaţi, au făcut idoli de ai Astarteei, s'au închinat înaintea întregei oştiri a cerurilor, şi au slujit lui Baal.

17 T hen they gave their sons and daughters as burnt gifts. They told the future and used witchcraft. They sold themselves to do what is sinful in the eyes of the Lord. And they made Him angry.

Au trecut prin foc pe fiii şi fiicele lor, s'au dedat la ghicire şi vrăjitorii, şi s'au vîndut ca să facă ce este rău înaintea Domnului, mîniindu -L.

18 T he Lord was very angry with Israel, and put them away from his eyes. None was left except the family of Judah.

De aceea Domnul S'a mîniat foarte tare împotriva lui Israel, şi i -a îndepărtat dela Faţa Lui. -N'a rămas decît seminţia lui Iuda:

19 E ven Judah did not keep the Laws of the Lord their God. They walked in the ways which Israel had started.

şi chiar Iuda nu păzise poruncile Domnului Dumnezeului lui, ci se luase după obiceiurile rînduite de Israel. -

20 A nd the Lord turned away from all the children of Israel, and sent trouble upon them. He gave them over to those who destroyed the land, until He had put them away from His eyes.

Domnul a lepădat tot neamul lui Israel; i -a smerit, i -a dat în mînile jăfuitorilor, şi a sfîrşit prin a -i izgoni dinaintea Feţei Lui.

21 W hen He had torn Israel from the family of David, they made Jeroboam the son of Nebat king. Then Jeroboam drove Israel away from following the Lord. He led them into sin.

Căci Israel se deslipise de casa lui David, şi făcuseră împărat pe Ieroboam, fiul lui Nebat, care -i abătuse dela Domnul, şi făcuse pe Israel să săvîrşească un mare păcat.

22 A nd the people of Israel walked in all the sins of Jeroboam. They did not turn away from them,

Copiii lui Israel se dăduseră la toate păcatele pe cari le făcuse Ieroboam; nu s'au abătut dela ele,

23 u ntil the Lord put Israel away from His eyes. He spoke through all His servants who tell what will happen in the future that He would do this. So Israel was carried away from their own land to Assyria until this day. Assyrians Live in Israel

pînă ce Domnul a izgonit pe Israel dinaintea Lui, cum vestise prin toţi slujitorii Săi prooroci. Şi Israel a fost dus în robie, departe de ţara lui, în Asiria, unde a rămas pînă în ziua de azi.

24 T he king of Assyria brought people from Babylon, Cuthah, Avva, Hamath and Sephar-vaim. He had them live in the cities of Samaria in place of the people of Israel. So they took Samaria for their own, and lived in its cities.

Împăratul Asiriei a adus oameni din Babilon, din Cuta, din Ava, din Hamat şi din Sefarvaim, şi i -a aşezat în cetăţile Samariei în locul copiilor lui Israel. Au pus stăpînire pe Samaria, şi au locuit în cetăţile ei.

25 A t the beginning of their living there, they did not fear the Lord. So the Lord sent lions among them, which killed some of them.

Cînd au început să locuiască aici, nu se temeau de Domnul, şi Domnul a trimes împotriva lor nişte lei, cari -i omorau!

26 T hey said to the king of Assyria, “The nations you have carried away to the cities of Samaria do not know the way of the god of the land. So He has sent lions among them to kill them because they do not know the way of the god of the land.”

Atunci au spus împăratului Asiriei:,, Neamurile pe cari le-ai strămutat şi le-ai aşezat în cetăţile Samariei nu cunosc felul în care să slujească Dumnezeului ţării, şi El a trimes împotriva lor nişte lei cari le omoară, pentrucă nu cunosc felul în care trebuie să slujească Dumnezeului ţării.``

27 T hen the king of Assyria told them, “Take to Samaria one of the religious leaders you brought from there. Let him go and live in Samaria. And let him teach them the way of the god of the land.”

Împăratul Asiriei a dat următoarea poruncă:,, Trimeteţi pe unul din preoţii pe cari i-aţi luat de acolo în robie; să plece să se aşeze acolo, şi să le înveţe felul în care să slujească Dumnezeului ţării.``

28 S o one of the religious leaders they had taken away from Samaria came and lived at Bethel. And he taught them how they should worship the Lord.

Unul din preoţii cari fuseseră luaţi robi din Samaria, a venit de s'a aşezat la Betel, şi le -a învăţat cum să se teamă de Domnul.

29 B ut every nation still made gods of its own. They put them in the houses of the high places which the people of Samaria had made. The people of every nation did this in the cities where they lived.

Dar neamurile şi-au făcut fiecare dumnezeii săi în cetăţile pe cari le locuiau, şi i-au aşezat în templele idoleşti din înălţimile zidite de Samariteni.

30 T he men of Babylon made the false god Succoth-benoth. The men of Cuth made the false god Nergal. The men of Hamath made the false god Ashima.

Oamenii din Babilon au făcut pe Sucot-Benot, oamenii din Cut au făcut pe Nergal, cei din Hamat au făcut pe Aşima,

31 T he Avvites made the false gods Nibhaz and Tartak. And the Sepharvites burned their children in the fire to Adram-melech and Anammelech, the gods of Sepharvaim.

cei din Ava au făcut pe Nibhaz şi Tartac; cei din Sefarvaim îşi ardeau copiii în foc în cinstea lui Adramelec şi Anamelec, dumnezeii din Sefarvaim.

32 T hey feared the Lord also, and yet they chose from among themselves religious leaders of the high places. These leaders gave the gifts for them in the houses of the high places.

Totodată se închinau şi Domnului, şi şi-au făcut preoţi ai înălţimilor, luaţi din tot poporul: preoţii aceştia aduceau pentru ei jertfe în templele din înălţimi.

33 S o the people feared the Lord, but they worshiped their own gods also. They followed the way of the nations from which they had been taken away.

Astfel se închinau Domnului, dar slujeau în acelaş timp şi dumnezeilor lor, după obiceiul neamurilor de unde fuseseră mutaţi.

34 T o this day, they follow the ways of times past. They do not honor the Lord. They do not follow the Laws or the Word which the Lord told the sons of Jacob, whom He gave the name Israel.

Pînă în ziua de astăzi îşi urmează ei obiceiurile dela început: nu se închină Domnului, şi nu se ţin nici de legile şi rînduielile lor, nici de legile şi poruncile date de Domnul copiilor lui Iacov, căruia i -a pus numele Israel.

35 T he Lord had made an agreement and told them, “You must not fear other gods. You must not put your faces to the ground in front of them, or worship them, or give gifts to them.

Domnul făcuse legămînt cu ei, şi le dăduse porunca aceasta:,, Să nu vă temeţi de alţi dumnezei; să nu vă închinaţi înaintea lor, să nu le slujiţi, şi să nu le aduceţi jertfe.

36 B ut fear the Lord, Who brought you up from the land of Egypt with great power and with a strong arm. Put your faces to the ground before Him. And give Him your gifts.

Ci să vă temeţi de Domnul, care v'a scos din ţara Egiptului cu o mare putere şi cu braţul întins; înaintea Lui să vă închinaţi, şi Lui să -I aduceţi jertfe.

37 O bey forever the Laws and the Word which He wrote for you. Do not fear other gods.

Să păziţi şi să împliniţi totdeauna învăţăturile, rînduielile, legea şi poruncile, pe cari vi le -a scris El, şi să nu vă temeţi de alţi dumnezei.

38 D o not forget the agreement I have made with you. And do not honor other gods with fear.

Să nu uitaţi legămîntul pe care l-am făcut cu voi, şi să nu vă temeţi de alţi dumnezei.

39 F ear the Lord your God and He will save you from those who hate you.”

Ci să vă temeţi de Domnul, Dumnezeul vostru; şi El vă va izbăvi din mîna tuturor vrăjmaşilor voştri.``

40 B ut they did not listen. They followed the ways of times past.

Ei n'au ascultat, şi au urmat obiceiurile lor dela început.

41 T hese nations feared the Lord, but they worshiped their false gods also. Their children and grandchildren did the same, and they do as their fathers did to this day.

Neamurile acestea se temeau de Domnul şi slujeau şi chipurilor lor cioplite; şi copiii lor şi copiii copiilor lor fac pînă în ziua de azi ce au făcut părinţii lor.