1 T he Lord will have loving-pity on Jacob and will again choose Israel. He will have them return to live in their own land. Then people from other countries will come and be with them, and will join themselves to the family of Jacob.

Căci Domnul va avea milă de Iacov, va alege iarăş pe Israel, şi -i va aduce iarăş la odihnă în ţara lor; străinii se vor alipi de ei, şi se vor uni cu casa lui Iacov.

2 N ations will take them and bring them to their place. The family of Israel will own them in the Lord’s land as men and women servants. They will take those who had taken them away and they will rule over those who had made it hard for them. Babylon’s King in the World of the Dead

Popoarele îi vor lua, şi -i vor aduce înapoi la locuinţa lor, şi casa lui Israel îi va stăpîni în ţara Domnului, ca robi şi roabe. Vor ţinea astfel robi pe cei ce -i robiseră pe ei, şi vor stăpîni peste asupritorii lor.

3 W hen the Lord gives you rest from your pain and trouble and the hard work which you were made to do,

Iar cînd îţi va da Domnul odihnă după ostenelele şi frămîntările tale, şi după aspra robie care a fost pusă peste tine,

4 y ou will speak against the king of Babylon, and say, “How the one who made it hard for us has been stopped! How his anger has been stopped!

atunci vei cînta cîntarea aceasta asupra împăratului Babilonului, şi vei zice:,, Iată, asupritorul nu mai este, asuprirea a încetat,

5 T he Lord has broken the walking stick of the sinful, the power of rulers,

Domnul a frînt toiagul celor răi, nuiaua stăpînitorilor.

6 w hich used to beat the people in anger without stopping. The nations were ruled in anger. It was very hard for the people and there was no pity shown to them.

Cel ce, în urgia lui, lovea popoarele, cu lovituri fără răgaz, cel ce, în mînia lui, supunea neamurile, este prigonit fără cruţare.

7 “ Now the whole earth is at rest and quiet. They sing out with joy.

Tot pămîntul se bucură acum de odihnă şi pace; izbucnesc oamenii în cîntece de veselie.

8 E ven the cypress trees and the cedars of Lebanon are glad over you, and say, ‘Since you were cut down no one comes to cut us down.’

Pînă şi chiparoşii şi cedrii din Liban se bucură de căderea ta şi zic:, De cînd ai căzut tu, nu se mai suie nimeni să ne taie!`

9 T he world of the dead below wants to meet you when you come. It wakes up the spirits of the dead for you, all the leaders of the earth. It raises all the kings of the nations from their thrones.

Locuinţa morţilor se mişcă pînă în adîncimile ei, ca să te primească la sosire, ea trezeşte înaintea ta umbrele, pe toţi mai marii pămîntului, scoală de pe scaunele lor de domnie pe toţi împăraţii neamurilor.

10 A ll of them will speak and say to you, ‘Even you have become as weak as we. You have become like us.

Toţi iau cuvîntul ca să-ţi spună:,Şi tu ai ajuns fără putere ca noi, şi tu ai ajuns ca noi!`

11 Y our honor and power along with the music of your harps have been brought down to the place of the dead. Worms are spread out as your bed under you and worms cover you.’

Strălucirea ta s'a pogorît şi ea în locuinţa morţilor, cu sunetul alăutelor tale; aşternut de viermi vei avea, şi viermii te vor acoperi.

12 “ How you have fallen from heaven, O shining one, son of the morning! You have been cut down to the earth, you who have made the nations weak!

Cum ai căzut din cer, Luceafăr strălucitor, fiu al zorilor! Cum ai fost doborît la pămînt, tu, biruitorul neamurilor!

13 Y ou said in your heart, ‘I will go up to heaven. I will raise my throne above the stars of God. And I will sit on the mount of meeting in the far north.

Tu ziceai în inima ta:, Mă voi sui în cer, îmi voi ridica scaunul de domnie mai pe sus de stelele lui Dumnezeu; voi şedea pe muntele adunării dumnezeilor, la capătul miază-noaptei;

14 I will go much higher than the clouds. I will make myself like the Most High.’

mă voi sui pe vîrful norilor, voi fi ca Cel Prea Înalt.`

15 B ut you will be brought down to the place of the dead, to the bottom of the grave.

Dar ai fost aruncat în locuinţa morţilor, în adîncimile mormîntului!

16 T hose who see you will look hard at you and think about you, and say, ‘Is this the man who made the earth shake with fear, who shook nations?

Cei ce te văd se uită ţintă miraţi la tine, te privesc cu luare aminte şi zic:, Acesta este omul care făcea să se cutremure pămîntul, şi zguduia împărăţiile,

17 I s this the man who made the world like a desert and destroyed its cities, who did not let those whom he had put in prison go home?’

care prefăcea lumea în pustie, nimicea cetăţile şi nu dădea drumul prinşilor săi de război?`

18 “ All the kings of the nations lie in greatness, each in his own grave.

Toţi împăraţii neamurilor, da, toţi, se odihnesc cu cinste, fiecare în mormîntul lui.

19 B ut you have been thrown out of your grave like a hated part of the family. You are clothed with the dead who were killed with a sword, who go down to the stones of the grave, like a dead body crushed under foot.

Dar tu ai fost aruncat departe de mormîntul tău, ca o ramură dispreţuită, ca o pradă luată dela nişte oameni ucişi cu lovituri de sabie, şi aruncată pe pietrele unei gropi, ca un hoit călcat în picioare.

20 Y ou will not be joined with them when you are buried, because you have destroyed your country. You have killed your people. May the children of sinners never be spoken about again!

Tu nu eşti unit cu ei în mormînt, căci ţi-ai nimicit ţara şi ţi-ai prăpădit poporul. Nu se va mai vorbi niciodată de neamul celor răi.

21 M ake a place ready for his sons to be killed because of the sin of their fathers. They must not come into power and take the earth, and fill the world with cities.” God Will Destroy Babylon

Pregătiţi măcelărirea fiilor, din pricina nelegiuirii părinţilor lor! Ca să nu se mai scoale să cucerească pămîntul, şi să umple lumea cu cetăţi!``

22 “ I will come against them,” says the Lord of All. “And I will cut off from Babylon its name and people, its children and their children,” says the Lord.

Eu mă voi ridica împotriva lor! -zice Domnul oştirilor-şi voi şterge numele şi urma Babilonului, pe fiu şi nepot,`` zice Domnul.

23 “ I will turn it into a place for hedgehogs, full of pools of water. And I will go over it and destroy it,” says the Lord of All. God Will Destroy the Assyrians

Voi face din el un culcuş de arici şi o mlaştină, şi îl voi mătura cu mătura nimicirii,`` zice Domnul oştirilor.

24 T he Lord of All has promised, “It will happen just as I have planned it. As I have planned, so will it be.

Domnul oştirilor a jurat, şi a zis:,, Da, ce am hotărît se va întîmpla, ce am pus la cale se va împlini.

25 I will break Assyria in My land. I will crush him under foot on My mountains. Then his load will be taken from My people. His load will be taken from their shoulder.”

Voi zdrobi pe Asirian în ţara Mea, îl voi călca în picioare pe munţii Mei; astfel jugul lui se va lua de pe ei, şi povara lui va fi luată de pe umerii lor.``

26 T his is the plan made against the whole earth and this is the hand that is put out against all the nations.

Iată hotărîrea luată împotriva întregului pămînt, iată mîna, întinsă peste toate neamurile.

27 F or the Lord of All has planned, and who can keep it from happening? Who can turn His hand back? God Will Destroy the Philistines

Domnul oştirilor a luat această hotărîre: cine I se va împotrivi? Mîna Lui este întinsă: cine o va abate?

28 I n the year that King Ahaz died this special word came:

În anul morţii împăratului Ahaz, a fost rostită această proorocie:

29 “ Do not be glad, O Philistia, all of you, because the special stick that made it hard for you is broken. One snake dies and a worse one comes, a snake that can fly.

Nu te bucura, ţara Filistenilor, că s'a frînt toiagul care te lovea! Căci din rădăcina şarpelui va ieşi un basilic, şi rodul lui va fi un balaur sburător.

30 T he poor will eat. Those in need will lie down and be safe. I will destroy all of you with hunger and it will kill those who are left.

Atunci cei mai săraci vor putea paşte, şi cei nenorociţi vor putea să locuiască liniştiţi; dar îţi voi lăsa neamul să piară de foame, şi ce va mai rămînea din tine va fi omorît.

31 C ry out, O gate. Cry, O city. All you Philistines are weak in heart. For smoke comes from the north, and everyone keeps his place in his army.

Gemi, poartă! Boceşte-te, cetate! Cutremură-te, toată ţara Filistenilor! Căci un fum vine dela miază noapte, şi şirurile vrăjmaşului sînt strînse.``

32 W hat answer will be given to the men sent by the nation? That the Lord is the builder of Zion, and it will be a safe place for His people who are poor and troubled.”

ce va răspunde trimişilor poporului?`` -,, Că Domnul a întemeiat Sionul, şi că cei nenorociţi din poporul Lui găsesc un loc de adăpost acolo.`` -