1 T hese are the words of the agreement the Lord told Moses to make with the people of Israel in the land of Moab, as well as the agreement He had made with them at Mount Sinai.

Iată cuvintele legămîntului pe care a poruncit lui Moise Domnul să -l încheie cu copiii lui Israel în ţara Moabului, afară de legămîntul pe care -l încheiase cu ei la Horeb.

2 M oses called all Israel and said to them, “You have seen all the Lord did in front of you in the land of Egypt to Pharaoh and all his servants and all his land.

Moise a chemat pe tot Israelul şi le -a zis:,, Aţi văzut tot ce a făcut Domnul subt ochii voştri, în ţara Egiptului, lui Faraon, tuturor supuşilor lui, şi întregei lui ţări:

3 Y ou have seen great tests and powerful works.

marile încercări pe cari ţi le-au văzut ochii, minunile şi semnele acelea mari

4 Y et to this day the Lord has not given you a heart to know, or eyes to see, or ears to hear.

Dar Domnul nu v'a dat minte să pricepeţi, nici ochi să vedeţi, nici urechi să auziţi, pînă în ziua de azi.

5 I have led you forty years in the desert. Your clothes did not wear out. And your shoes did not wear out on your feet.

Totuş El zice:,, Eu v'am călăuzit patruzeci de ani în pustie; hainele nu vi s-au învechit pe voi, şi încălţămintea nu vi s'a învechit în picior:

6 Y ou did not eat bread, or drink wine or strong drink, so you might know that I am the Lord your God.

pîne n'aţi mîncat, şi n'aţi băut nici vin, nici băutură tare, ca să cunoaşteţi că Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru.``

7 W hen you came to this place, Sihon the king of Heshbon and Og the king of Bashan came to meet us to fight. But we won the fight.

Aţi ajuns în locul acesta; Sihon, împăratul Hesbonului, şi Og, împăratul Basanului, ne-au ieşit înainte, ca să ne bată, şi i-am bătut.

8 W e took their land and gave it as a gift to the Reubenites, the Gadites, and the half family group of Manasseh.

Le-am luat ţara, şi am dat -o în stăpînire Rubeniţilor, Gadiţilor şi la jumătate din seminţia Manasiţilor.

9 S o be careful to keep the words of this agreement and obey them so all that you do will go well.

Să păziţi dar cuvintele legămîntului acestuia, şi să le împliniţi, ca să izbutiţi în tot ce veţi face.

10 “ Today you all stand before the Lord your God, you, your rulers, your families, your leaders, all the men of Israel,

Astăzi staţi înaintea Domnului, Dumnezeului vostru, voi toţi, căpeteniile seminţiilor voastre, bătrînii voştri, mai marii oştirii voastre, toţi bărbaţii din Israel,

11 y our children, your wives, the stranger who is among your tents, from the one who cuts your wood to the one who gets your water.

copiii voştri, nevestele voastre, şi străinul care este în mijlocul taberii tale, dela cel ce-ţi taie lemne, pînă la cel ce-ţi scoate apă.

12 Y ou are here to take part in the agreement with the Lord your God, and in His promise which the Lord your God is making with you today.

Stai ca să intri în legămînt cu Domnul, Dumnezeul tău, în legămîntul acesta încheiat cu jurămînt, şi pe care Domnul, Dumnezeul tău, îl încheie cu tine în ziua aceasta,

13 S o today He will make you His people. He will be your God, just as He told you and as He promised your fathers, Abraham, Isaac and Jacob.

ca să te facă azi poporul Lui şi El să fie Dumnezeul tău, cum ţi -a spus, şi cum a jurat părinţilor tăi, Avraam, Isaac şi Iacov.

14 “ I am not making this agreement and this promise with you alone.

Nu numai cu voi închei legămîntul acesta încheiat cu jurămînt,

15 I am making them with those who stand here with us today before the Lord our God, and with those who are not here with us today.

ci atît cu cei ce sînt aici printre noi, de faţă în ziua aceasta înaintea Domnului, Dumnezeului nostru, cît şi cu cei ce nu sînt aici printre noi în ziua aceasta.

16 Y ou know how we lived in the land of Egypt, and how we passed through the land of the nations on our way here.

Ştiţi cum am locuit în ţara Egiptului şi cum am trecut prin mijlocul neamurilor pe cari le-aţi străbătut.

17 Y ou have seen their sinful things and their gods of wood, stone, silver and gold, which they had with them.

Aţi văzut urîciunile şi idolii lor, lemnul şi piatra, argintul şi aurul, cari erau la ele.

18 B e careful not to have any man or woman or family or group among you whose heart turns away from the Lord our God today to go and worship the gods of those nations. Do not let there be a root among you giving poison fruit and bad-tasting plants.

Să nu fie între voi nici bărbat, nici femeie, nici familie, nici seminţie, a căror inimă să se abată azi de la Domnul, Dumnezeul nostru, ca să se ducă să slujească dumnezeilor neamurilor acelora. Să nu fie printre voi nici o rădăcină care să aducă otravă şi pelin.

19 W hen one hears the words of this curse, he will say in his pride, ‘I have peace even though I am strong-willed in my heart.’ This will destroy the land that is watered along with the dry land.

Nimeni, după ce a auzit cuvintele legămîntului acestuia încheiat cu jurămînt, să nu se laude în inima lui şi să zică:,, Voi avea pacea, chiar dacă aş urma după pornirile inimii mele, şi chiar dacă aş adăuga beţia la sete.``

20 T he Lord will never be willing to forgive him. But the Lord will be jealous and His anger will burn against that man. Every curse written in this book will be upon him. And the Lord will take out his name from under heaven.

Pe acela Domnul nu -l va ierta. Ci atunci mînia şi gelozia Domnului se vor aprinde împotriva omului aceluia, toate blestemurile scrise în cartea aceasta vor veni peste el, şi Domnul îi va şterge numele de subt ceruri.

21 T he Lord will set him apart for trouble from all the families of Israel, with all the curses of the agreement which are written in this book of the Law.

Domnul îl va despărţi, spre peirea lui, din toate seminţiile lui Israel, şi -i va face după toate blestemurile legămîntului scris în această carte a legii.

22 “ The children to come, your sons who grow up after you, and the stranger who comes from a land far away, will see the troubles and diseases the Lord has sent upon the land. And they will say,

Vîrsta de oameni care va veni, copiii voştri cari se vor naşte după voi şi străinul care va veni dintr'o ţară depărtată, -la vederea urgiilor şi bolilor cu cari va lovi Domnul ţara aceasta,

23 ‘ The whole land is sulphur and salt, a burning waste, not planted and not giving any plants, and no grass grows in it. It is like Sodom and Gomorrah, Admah and Zeboiim, which the Lord destroyed in His anger.’

la vederea pucioasei, sării, şi arderii întregului ţinut, unde nu va fi nici sămînţă, nici rod, nici o iarbă care să crească, întocmai ca la surparea Sodomei, Gomorei, Admei şi Ţeboimului, pe cari le -a nimicit Domnul, în mînia şi urgia Lui, -

24 A ll the nations will say, ‘Why has the Lord done this to this land? Why was He so angry?’

toate neamurile vor zice:,, Pentruce a făcut Domnul astfel ţării acesteia? Pentruce această mînie aprinsă, această mare urgie?``

25 T hen men will say, ‘It is because they did not keep the agreement of the Lord, the God of their fathers, which He made with them when He brought them out of the land of Egypt.

Şi li se va răspunde:,, Pentru că au părăsit legămîntul încheiat cu ei de Domnul, Dumnezeul părinţilor lor, cînd i -a scos din ţara Egiptului;

26 T hey went and served other gods and worshiped them, gods they had not known and whom He had not given to them.

pentru că s'au dus să slujească altor dumnezei şi să se închine înaintea lor, dumnezei pe cari ei nu -i cunoşteau şi pe cari nu li -i dăduse Domnul.

27 S o the anger of the Lord burned against that land. Every curse was brought upon it that is written in this book.

De aceea S'a aprins Domnul de mînie împotriva acestei ţări, şi a adus peste ea toate blestemurile scrise în cartea aceasta.

28 T he Lord drove them from their land in much anger. And He sent them into another land, as it is today.’

Domnul i -a smuls din ţara lor cu mînie, cu urgie, cu o mare iuţime, şi i -a aruncat într'o altă ţară, cum se vede azi.``

29 “ The secret things belong to the Lord our God. But the things that are made known belong to us and to our children forever, so we may obey all the words of this Law.

Lucrurile ascunse sînt ale Domnului, Dumnezeului nostru, iar lucrurile descoperite sînt ale noastre şi ale copiilor noştri, pe vecie, ca să împlinim toate cuvintele legii acesteia.