1 N ow on the twenty-fourth day of this month the sons of Israel gathered together, but they did not eat. They dressed in cloth made from hair, and put dirt on their heads.

În a douăzeci şi patra zi a aceleiaş luni, copiii lui Israel s'au adunat, îmbrăcaţi în saci şi presăraţi cu ţărînă, pentru ţinerea unui post.

2 T he children of Israel separated themselves from all those of other nations. They stood and told their sins and the sins of their fathers to God.

Cei ce erau din neamul lui Israel, despărţindu-se de toţi străinii, au venit şi şi-au mărturisit păcatele lor şi fărădelegile părinţilor lor.

3 W hile they stood in their place, they read from the book of the Law of the Lord their God for a fourth of the day. And for another fourth they told their sins and worshiped the Lord their God.

După ce au şezut jos, au cetit în cartea Legii Domnului, Dumnezeului lor, a patra parte din zi; şi altă a patra parte din zi şi-au mărturisit păcatele şi s'au închinat înaintea Domnului, Dumnezeului lor.

4 J eshua, Bani, Kadmiel, Shebaniah, Bunni, Sherebiah, Bani, and Chenani stood on the Levites’ raised floor. And they cried with a loud voice to the Lord their God.

Iosua, Bani, Cadmiel, Şebania, Buni, Şerebia, Bani şi Chenani s'au suit pe scaunul Leviţilor şi au strigat cu glas tare către Domnul, Dumnezeul lor.

5 T hen the Levites, Jeshua, Kadmiel, Bani, Hashabneiah, Sherebiah, Hodiah, Shebaniah, and Pethahiah, said, “Stand up and give honor and thanks to the Lord your God forever and ever! O may Your great name be praised!” The Prayer—Telling of Their Sins

Şi Leviţii Iosua, Cadmiel, Bani, Haşabnia, Şerebia, Hodia, Şebania şi Petahia, au zis:,, Sculaţi-vă şi binecuvîntaţi pe Domnul, Dumnezeul vostru, din vecinicie în vecinicie!,, Binecuvîntat să fie Numele Tău cel slăvit, care este mai pe sus de orice binecuvîntare şi de orice laudă!

6 “ You alone are the Lord. You made the heavens, the heaven of heavens with all their angels. You have made the earth and all that is on it, and the seas and all that is in them. You give life to all of them, and the angels of heaven bow down to You.

Tu, Doamne, numai Tu, ai făcut cerurile, cerurile cerurilor şi toată oştirea lor, şi pămîntul cu tot ce este pe el, mările cu tot ce cuprind ele. Tu dai viaţă tuturor acestor lucruri, şi oştirea cerurilor se închină înaintea Ta.

7 Y ou are the Lord God, Who chose Abram and brought him out from Ur of the Chaldees and gave him the name Abraham.

Tu, Doamne Dumnezeule, ai ales pe Avram, l-ai scos din Ur din Haldeia, şi i-ai pus numele Avraam.

8 Y ou found his heart faithful to You and made an agreement with him, to give his children and their children’s children the land of the Canaanite, the Hittite, the Amorite, the Perizzite, the Jebusite, and the Girgashite. And You have done what You promised, for You are right and good.

Tu ai găsit inima lui credincioasă înainta Ta, ai făcut legămînt cu el, şi ai făgăduit că vei da seminţei lui ţara Cananiţilor, Hetiţilor, Amoriţilor, Fereziţilor, Iebusiţilor şi Ghirgasiţilor. Şi Ţi-ai ţinut cuvîntul, căci eşti drept.

9 “ You saw the trouble of our fathers in Egypt. You heard their cry by the Red Sea.

Tu ai văzut necazul părinţilor noştri în Egipt, şi le-ai auzit strigătele la Marea Roşie.

10 T hen You made special things to see and did powerful works against Pharaoh, against all his servants and all the people of his land. For You knew that they were proud and made it hard for our fathers. And You made a name for Yourself, as it is this day.

Ai făcut semne şi minuni împotriva lui Faraon, împotriva tuturor slujitorilor lui şi împotriva întregului popor din ţara lui, pentrucă ştiai cu cîtă îngîmfare se purtaseră faţă de părinţii noştri, şi Ţi-ai arătat slava Ta cum se vede astăzi.

11 Y ou divided the sea in front of them, so they passed through the sea on dry ground. And You threw those who went after them into the deep sea, like a stone into troubled waters.

Ai despărţit marea înaintea lor, şi au trecut pe uscat prin mijlocul mării: dar ai prăbuşit în adînc, ca o piatră în fundul apelor, pe cei ce -i urmăreau.

12 Y ou led the people during the day with a cloud, and with a pillar of fire during the night to light the way they were to go.

I-ai călăuzit ziua printr'un stîlp de nor, şi noaptea printr'un stîlp de foc, care le lumina drumul pe care aveau să -l urmeze.

13 T hen You came down on Mount Sinai and spoke with them from heaven. You gave them Laws that are right and true and good.

Te-ai pogorît pe muntele Sinai, le-ai vorbit din înălţimea cerurilor, şi le-ai dat porunci drepte, legi adevărate, învăţături şi orînduiri minunate.

14 Y ou made known to them Your holy Day of Rest, and gave them Laws through Your servant Moses.

Le-ai făcut cunoscut Sabatul Tău cel sfînt, şi le-ai dat prin robul Tău Moise, porunci, învăţături şi o lege.

15 Y ou gave them bread from heaven for their hunger. You brought them water from a rock for their thirst. And You told them to go in to take for their own the land You promised to give them.

Le-ai dat, dela înălţimea cerurilor, pîne, cînd le era foame, şi ai scos apă din stîncă, atunci cînd le era sete. Şi le-ai spus să intre în stăpînirea ţării pe care jurasei că le -o vei da.

16 “ But they, our fathers, acted with pride. They became strong-willed and would not listen to Your Words.

Dar părinţii noştri s'au îngîmfat şi şi-au înţepenit grumazul. N'au urmat poruncile Tale,

17 T hey would not listen, and did not remember Your powerful works which You had done among them. So they became strong-willed and chose a leader to return to their hard work in Egypt. But You are a forgiving God. You are kind and loving, slow to anger, and full of loving-kindness. You did not leave them.

n'au vrut să asculte, şi au dat uitării minunile pe cari le făcusei pentru ei. Şi-au înţepenit grumazul; şi, în răzvrătirea lor, şi-au pus o căpetenie ca să se întoarcă în robia lor. Dar Tu, Tu eşti un Dumnezeu gata să ierţi, îndurător şi milostiv, încet la mînie şi bogat în bunătate. Şi nu i-ai părăsit,

18 T hey even melted gold and made a calf, and said, ‘This is your God Who brought you up from Egypt.’ They spoke sinful words against You.

nici chiar atunci cînd şi-au făcut un viţel turnat, şi au zis:,, Iată Dumnezeul tău care te -a scos din Egipt!`` şi s'au dedat la mari ocări faţă de Tine.

19 B ut You, in Your great loving-kindness, did not leave them in the desert. The pillar of cloud which led them on their way during the day did not leave them. And the pillar of fire which gave light to the way they were to go during the night did not leave them.

În îndurarea Ta fără margini, nu i-ai părăsit în pustie, şi stîlpul de nor n'a încetat să -i călăuzească ziua pe drum, nici stîlpul de foc să le lumineze noaptea drumul, pe care aveau să -l urmeze.

20 Y ou gave Your good Spirit to teach them. You did not keep Your bread from heaven from their mouths. And You gave them water when they were thirsty.

Le-ai dat Duhul Tău cel bun, ca să -i facă înţelepţi; n'ai îndepărtat mana Ta dela gura lor, şi le-ai dat apă să-şi potolească setea.

21 F or forty years You kept them alive in the desert and gave them everything they needed. Their clothes did not wear out, and their feet did not become sore.

Patruzeci de ani, ai avut grijă să -i hrăneşti în pustie, şi n'au dus lipsă de nimic, hainele nu li s'au învechit, şi picioarele nu li s'au umflat.

22 Y ou gave them nations and peoples, and You gave them every part. For their own they took the land of Sihon king of Heshbon and the land of Og king of Bashan.

Le-ai dat în mînă împărăţii şi popoare, ale căror ţinuturi le-ai împărţit între ei, şi au stăpînit ţara lui Sihon, împăratul Hesbonului, şi ţara lui Og, împăratul Basanului.

23 Y ou made their sons as many as the stars of heaven. And You brought them into the land which You had told their fathers to go into and take for their own.

Le-ai înmulţit fiii ca stelele cerurilor, şi i-ai adus în ţara despre care spusesei părinţilor lor că au s'o ia în stăpînire.

24 S o their sons went into the land and took it. You gave them power over the people of the land, the Canaanites. You gave these people into their hand, with their kings and the peoples of the land, to do with them as they would.

Şi fiii lor au intrat şi au luat ţara în stăpînire; ai smerit înaintea lor pe locuitorii ţării, Cananiţii, şi i-ai dat în mînile lor, împreună cu împăraţii şi popoarele ţării, ca să le facă ce le place.

25 T hey took strong cities and a rich land. They took houses full of every good thing. They took wells that had been dug, grape-vines, olive trees, and many fruit trees. So they ate and were filled and became fat. They were glad because You were so good to them.

Au ajuns stăpîni pe cetăţi întărite şi pe pămînturi roditoare; au stăpînit case pline de tot felul de bunătăţi, puţuri săpate, vii, măslini, şi pomi roditori din belşug; au mîncat, s'au săturat, s'au îngrăşat, şi au trăit în desfătări, prin bunătatea Ta cea mare.

26 “ But they would not obey and they turned against You. They put Your Law behind their backs. They killed the men who tell what will happen who had spoken sharp words to them telling them to return to You. The people spoke very sinful words against You.

Totuş, ei s'au răsculat şi s'au răzvrătit împotriva Ta. Au aruncat Legea Ta la spatele lor, au ucis pe proorocii Tăi, cari -i rugau ferbinte să se întoarcă la Tine, şi s'au dedat la mari ocări faţă de Tine.

27 S o You gave them into the hand of those who made it hard for them. But when they cried to You in the time of their trouble, You heard from heaven. And by Your great loving-kindness You sent men to save them from those who made it hard for them.

Atunci i-ai lăsat în mînile vrăjmaşilor lor, cari i-au apăsat. Dar, în vremea necazului lor, au strigat către Tine; şi Tu i-ai auzit dela înălţimea cerurilor, şi, în îndurarea Ta cea mare, le-ai dat izbăvitori cari i-au scăpat din mînile vrăjmaşilor lor.

28 B ut as soon as they had rest, they sinned against You again. So You left them in the hand of those who hated them, so that they ruled over them. When they cried again to You, You heard from heaven. And many times You took them away from trouble because of Your loving-kindness.

Cînd au avut odihnă, au început iarăş să facă rău, înaintea Ta. Atunci i-ai lăsat în mînile vrăjmaşilor lor, cari i-au stăpînit. Dar, din nou au strigat către Tine; şi Tu i-ai auzit dela înălţimea cerurilor, şi, în marea Ta îndurare, i-ai izbăvit de mai multe ori.

29 Y ou spoke sharp words to them to turn them back to Your Law. Yet they acted in pride and did not listen to Your Words, but sinned against Your Laws, by which if a man obeys them he will live. They were strong-willed and made their hearts hard against You, and would not listen.

I-ai rugat fierbinte să se întoarcă la Legea Ta; dar ei au stăruit în îngîmfarea lor, n'au ascultat de poruncile Tale, au păcătuit împotriva orînduirilor Tale, cari fac viu pe celce le împlineşte, Ţi-au întors spatele cu îndărătnicie, şi-au înţepenit grumazul, şi n'au ascultat.

30 B ut You did not give up taking care of them for many years. You spoke sharp words to them by Your Spirit through the men who tell what will happen. Yet they would not listen. So You gave them into the hand of the peoples of the lands.

I-ai îngăduit astfel mulţi ani, le-ai dat înştiinţări prin Duhul tău, prin prooroci, şi tot n'au luat aminte. Atunci i-ai dat în mînile unor popoare străine.

31 B ut in Your great loving-kindness, You did not make an end of them or leave them for You are a kind and loving God.

Dar, în marea Ta îndurare, nu i-ai nimicit, şi nu i-ai părăsit, căci Tu eşti un Dumnezeu milostiv şi îndurător.

32 “ So now, our God, the great and powerful God, honored with fear, Who keeps His agreement and loving-kindness, do not let all this trouble look small in Your eyes which has come upon us, our kings, our princes, our religious leaders, our men who tell what will happen, our fathers, and on all Your people since the days of the kings of Assyria to this day.

Şi acum, Dumnezeul nostru, Dumnezeule mare, puternic şi înfricoşat, Tu care Îţi ţii legămîntul Tău de îndurare, nu privi ca puţin lucru toate suferinţele prin cari am trecut noi, împăraţii noştri, căpeteniile noastre, preoţii noştri, proorocii noştri, părinţii noştri şi tot poporul Tău, din vremea împăraţilor Asiriei pînă în ziua de azi.

33 Y et You have been right and fair in all that has come upon us. For You have been faithful, but we have sinned.

Tu ai fost drept în tot ce ni s'a întîmplat, căci Te-ai arătat credincios, iar noi am făcut rău.

34 O ur kings, leaders, religious leaders, and fathers have not kept Your Law or listened to Your Laws and Your strong words which You have given them.

Împăraţii noştri, căpeteniile noastre, preoţii noştri, şi părinţii noştri n'au păzit Legea, şi n'au dat ascultare nici poruncilor, nici înştiinţărilor pe cari li le dădeai.

35 E ven when they were in their own nation, with all the good things You gave them and with the great rich land You gave them, they did not serve You or turn from their sins.

Cînd erau stăpîni, în mijlocul multelor binefaceri pe cari li le dădeai, în ţara întinsă şi roditoare, pe care le -o dădusei, nu Ţi-au slujit şi nu s'au abătut dela faptele lor rele.

36 S ee, we are servants today. We are servants in the land You gave to our fathers. You gave it to them so they could eat the fruit and have other good things.

Şi astăzi, iată-ne robi! Iată-ne robi pe pămîntul pe care l-ai dat părinţilor noştri, pentruca să se bucure de roadele şi de bunurile lui!

37 T he many good things the land gives are used by the kings whom You have put over us because of our sins. They also rule over our bodies and over our cattle as they please. So we are in much trouble. The People Sign an Agreement

El îşi înmulţeşte roadele pentru împăraţii cărora ne-ai supus, din pricina păcatelor noastre; ei stăpînesc după plac asupra trupurilor noastre şi asupra vitelor noastre, şi sîntem într'o mare strîmtorare!``

38 “ Now because of all this we are making an agreement in writing. And our leaders, our Levites, and our religious leaders have put their mark on it.”

Pentru toate acestea, noi am încheiat un legămînt, pe care l-am făcut în scris. Şi căpeteniile noastre, Leviţii noştri şi preoţii noştri şi-au pus pecetea pe el.