1 A hab’s son Jehoram became the king of Israel at Samaria in the eighteenth year of Jehoshaphat king of Judah. He ruled for twelve years.

Ioram, fiul lui Ahab, a început să domnească peste Israel la Samaria, în al optsprezecelea an al lui Iosafat, împăratul lui Iuda. A domnit doisprezece ani.

2 J ehoram did what was bad in the eyes of the Lord, but not like his father and mother. For he put away the object of Baal which his father had made.

El a făcut ce este rău înaintea Domnului, totuş nu ca tatăl său şi ca mama sa. A răsturnat stîlpii lui Baal, pe cari -i făcuse tatăl său;

3 B ut he held on to the sins of Jeroboam the son of Nebat, which made Israel sin. He did not leave them.

dar s'a dedat la păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care făcuse pe Israel să păcătuiască, şi nu s'a abătut dela ele.

4 N ow Mesha king of Moab raised sheep. He had to pay the king of Israel 100, 000 lambs and the wool of 100, 000 rams each year.

Meşa, împăratul Moabului, avea turme mari şi plătea împăratului lui Israel un bir de o sută de mii de miei şi o sută de mii de berbeci cu lîna lor.

5 B ut when Ahab died, the king of Moab turned against the king of Israel.

La moartea lui Ahab, împăratul Moabului s'a răsculat împotriva împăratului lui Israel.

6 S o King Jehoram went out of Samaria at that time and called all Israel together.

Împăratul Ioram a ieşit atunci din Samaria, şi a numărat pe tot Israelul.

7 T hen he went and sent word to Jehoshaphat the king of Judah, saying, “The king of Moab has turned against me. Will you go with me to fight against Moab?” And Jehoshaphat said, “I will go. I am as you are. My people are as your people. My horses are as your horses.”

A pornit, şi a trimes să spună lui Iosafat, împăratul lui Iuda:,,Împăratul Moabului s'a răsculat împotriva mea; vrei să vii cu mine să luptăm împotriva Moabului?`` Iosafat a răspuns:,, Voi merge, eu ca tine, poporul meu ca poporul tău, caii mei ca ai tăi.``

8 T hen he said, “Which way should we go?” And he answered, “By the way of the desert of Edom.”

Şi a zis:,, Pe care drum să ne suim?`` Ioram a zis:,, Pe drumul care duce în pustia Edomului.``

9 S o the king of Israel went with the king of Judah and the king of Edom. They traveled around for seven days, but there was no water for the army or the cattle that followed them.

Împăratul lui Israel, împăratul lui Iuda şi împăratul Edomului, au plecat; şi, după un drum de şapte zile, n'au avut apă pentru oştire şi pentru vitele cari veneau după ea.

10 T he king of Israel said, “It is bad! For the Lord has called these three kings to give them into the hand of Moab.”

Atunci împăratul lui Israel a zis:,, Vai! Domnul a chemat pe aceşti trei împăraţi ca să -i dea în mînile Moabului!``

11 B ut Jehoshaphat said, “Is there not a man who speaks for God here? Is there no one we can ask to learn what the Lord would have us do?” One of the servants of the king of Israel answered, “Elisha the son of Shaphat is here. He poured water on the hands of Elijah.”

Dar Iosafat a zis:,, Nu este aici nici un prooroc al Domnului, prin care să putem întreba pe Domnul?`` Unul din slujitorii împăratului lui Israel a răspuns:,, Este aici Elisei, fiul lui Şafat, care turna apă pe mînile lui Ilie.``

12 A nd Jehoshaphat said, “The word of the Lord is with him.” So the king of Israel and Jehoshaphat and the king of Edom went down to him.

Şi Iosafat a zis:,, Cuvîntul Domnului este cu el.`` Împăratul lui Israel, Iosafat, şi împăratul Edomului s'au pogorît la el.

13 E lisha said to the king of Israel, “What have I to do with you? Go to the men who tell what will happen in the future that your father and mother have gone to.” And the king of Israel said to him, “No. It is the Lord Who has called these three kings together to give them into the hand of Moab.”

Elisei a zis împăratului lui Israel:,, Ce am eu a face cu tine? Du-te la proorocii tatălui tău şi la proorocii mamei tale.`` Şi împăratul lui Israel i -a zis:,, Nu! căci Domnul a chemat pe aceşti trei împăraţi ca să -i dea în mînile Moabului!``

14 E lisha said, “As the Lord of all lives, before Whom I stand, if I did not care for Jehoshaphat the king of Judah, I would not look at you or see you.

Elisei a zis:,, Viu este Domnul oştirilor, al cărui slujitor sînt, că, dacă n'aş avea în vedere pe Iosafat, împăratul lui Iuda, pe tine nu te-aş băga de loc în seamă, şi nici nu m'aş uita la tine.

15 B ut now bring me a man who plays music.” And when the man played music, the power of the Lord came upon Elisha.

Acum aduceţi-mi un cîntăreţ cu arfa.`` Şi pe cînd cînta cîntăreţul din arfă, mîna Domnului a fost peste Elisei.

16 H e said, “This is what the Lord says, ‘Make this valley full of ditches.’

Şi a zis:,, Aşa vorbeşte Domnul:,, Faceţi gropi în valea aceasta, groapă lîngă groapă!

17 F or the Lord says, ‘You will not see wind or rain. But that valley will be filled with water so that you and your cattle and your animals will drink.’

Căci aşa vorbeşte Domnul:, Nu veţi vedea vînt şi nu veţi vedea ploaie, dar totuş valea aceasta se va umplea de apă, şi veţi bea, voi, turmele voastre şi vitele voastre.

18 T his is only a small thing in the eyes of the Lord. He will give you the Moabites also.

Dar aceasta este puţin lucru înaintea Domnului. El va da pe Moab în mînile voastre;

19 T hen you will destroy every strong city and cut down every good tree. You will close all the wells of water, and destroy every good piece of land with stones.”

veţi sfărîma toate cetăţile întărite şi toate cetăţile alese, veţi tăia toţi copacii cei buni, veţi astupa toate izvoarele de apă, şi veţi strica cu pietre toate ogoarele cele mai bune.``

20 T he next morning, about the time when the gift is given on the altar, water came by the way of Edom. The country was filled with water.

Şi dimineaţa, în clipa cînd se aducea jertfa, iată că a venit apa de pe drumul Edomului, şi s'a umplut ţara de apă.

21 N ow all the Moabites heard that the kings had come up to fight against them. All who were able to wear battle-clothes, young and old, were called together. And they stood at the side of the land of Moab.

Însă, toţi Moabiţii, auzind că împăraţii se suie să lupte împotriva lor, au chemat pe toţi cei în vîrstă să poarte armele şi mai mari chiar, şi au stătut la hotar.

22 T hey got up early in the morning. The sun was shining on the water. And the Moabites saw that the water beside them was as red as blood.

S'au sculat disdedimineaţă, şi cînd a strălucit soarele peste ape, Moabiţii au văzut în faţa lor apele roşi ca sîngele.

23 T hey said, “This is blood. For sure the kings have fought and killed one another. So now, Moab, let us take what is left!”

Ei au zis:,, Este sînge! Împăraţii au scos sabia între ei, s'au tăiat unii pe alţii; acum, la pradă, Moabiţi!``

24 B ut when they came to the tents of Israel, the Israelites came and fought against the Moabites. The Moabites ran from them. And Israel went on into the land, killing the Moabites.

Şi au mers împotriva taberei lui Israel. Dar Israel s'a sculat, şi a bătut pe Moab, care a luat -o la fugă dinaintea lor. Au pătruns în ţară, şi au bătut pe Moab.

25 S o they destroyed the cities. Each man threw a stone on every piece of good land until it was covered. They closed all the wells of water and cut down all the good trees. Only the stones of Kir-hareseth were left standing. But the stone-throwers went around it and fought against it.

Au sfărîmat cetăţile, au aruncat fiecare pietre, în toate ogoarele cele mai bune şi le-au umplut cu pietre au astupat toate izvoarele de apă, şi au tăiat toţi copacii cei buni; prăştiaşii au înconjurat şi au bătut Chir-Hareset, din care n'au lăsat decît pietrele.

26 T he king of Moab saw that the battle was too hard for him. So he took with him 700 men who used the sword, to break through to the king of Edom. But they could not.

Împăratul Moabului, văzînd că fusese înfrînt în luptă, a luat cu el şapte sute de oameni, cari scoteau sabia, să-şi croiască drum pînă la împăratului Edomului; dar n'au putut.

27 T hen he took his oldest son who was to rule in his place, and gave him as a burnt gift on the wall. And many became very angry toward Israel. They left him and returned to their own land.

A luat atunci pe fiul său întîi născut, care trebuia să domnească în locul lui, şi l -a adus ca ardere de tot pe zid. Şi o mare mînie a cuprins pe Israel, care s'a depărtat de împăratul Moabului, şi s'a întors în ţară.