1 T hat day Deborah and Barak the son of Abinoam sang this song:

În ziua aceea, Debora a cîntat această cîntare, cu Barac, fiul lui Abinoam:

2 “ The leaders led in Israel. The people were willing to help them. For this we give thanks to the Lord!

Nişte căpetenii s'au pus în fruntea poporului în Israel, Şi poporul s'a arătat gata de luptă: Binecuvîntaţi pe Domnul!

3 H ear, O kings! Listen, O rulers! I will sing to the Lord. I will sing praise to the Lord, the God of Israel.

Ascultaţi, împăraţi! Luaţi aminte, domnitori! Voi cînta, da, voi cînta Domnului, Voi cînta din alăută Domnului, Dumnezeului lui Israel.

4 L ord, You went out from Seir. You walked from the field of Edom. And the earth shook. Water fell from the heavens. Yes, water fell from the clouds.

Doamne, cînd ai ieşit din Seir, Cînd ai plecat din cîmpiile Edomului, Pămîntul s'a cutremurat, cerurile au picurat, Şi norii au turnat ape cu găleata;

5 T he mountains shook before the Lord. Mount Sinai shook before the Lord, the God of Israel.

Munţii s'au clătinat înaintea Domnului, Sinaiul acela s'a clătinat Domnului, Dumnezeului lui Israel``.

6 “ In the days of Shamgar the son of Anath, in the days of Jael, the wide roads were empty. Travelers walked on the side roads.

Pe vremea lui Şamgar, fiul lui Anat, Pe vremea Iaelei drumurile erau părăsite, Şi călătorii apucau pe căi strîmbe.

7 C ountry towns were empty. They were no more in Israel, until I, Deborah, came. I came as a mother in Israel.

Căpeteniile erau fără putere în Israel, fără putere, Pînă cînd m'am sculat eu, Debora, Pînă cînd m'am ridicat eu, ca o mamă în Israel.

8 N ew gods were chosen. Then war was in the gates. No battle-covering or sword was seen among 40, 000 in Israel.

El îşi alesese noi dumnezei: Atunci războiul era la porţi; Dar nu vedeai nici scut, nici suliţă La patruzeci de mii în Israel.

9 M y heart is with the leaders of Israel, who were willing to help among the people. Thanks be to the Lord!

Inima mea se îndreaptă spre căpeteniile lui Israel, Spre aceia din popor cari s'au arătat gata să lupte. Binecuvîntaţi pe Domnul!

10 T ell of it, you who ride on white donkeys and you who sit on rich floor coverings. Tell of it, you who travel on the road.

Voi, cari călăriţi pe măgăriţe albe, Voi, cari şedeţi pe covoare, Şi voi, cari umblaţi pe drum, -cîntaţi!

11 T hey will tell of the right and good acts of the Lord at the sound of music beside the wells of water. They will tell of His right and good acts toward His towns people in Israel. Then the people of the Lord went down to the gates.

Arcaşii, din mijlocul adăpătoarelor, Să laude cu glasul lor binefacerile Domnului, Binefacerile cîrmuirii Sale în Israel. Atunci poporul Domnului s'a pogorît la porţi:

12 “ Awake, awake, Deborah! Awake, awake, sing a song! Get up, Barak! Lead away the people you took in war, O son of Abinoam.

Trezeşte-te, trezeşte-te, Debora! Trezeste-te, trezeşte-te şi zi o cîntare! Scoală-te, Barac, Şi adu-ţi robii de război, Fiul lui Abinoam!

13 T hose who were left came down to the rulers. The people of the Lord came down to me as soldiers.

Atunci o rămăşiţă din popor a biruit pe cei puternici, Domnul mi -a dat biruinţa asupra celor viteji.

14 T he children of Amalek came down from Ephraim. They followed you, Benjamin, with your people. Leaders came down from Machir. Leaders came from Zebulun.

Din Efraim au venit locuitorii lui Amalec. După tine a mers Beniamin în oştirea ta. Din Machir au venit căpeteniile, Şi din Zabulon cîrmuitorii.

15 T he rulers of Issachar came with Deborah. Issachar was faithful to Barak. They ran behind him into the valley. There was much thinking done among the families of Reuben.

Mai marii lui Isahar au fost cu Debora, Şi Isahar a venit după Barac, A fost trimes pe urma lui în vale. La pîraiele lui Ruben, Au fost mari hotărîri!

16 W hy did you sit among the sheep, to hear the horns blow for the flocks? There was much thought among the families of Reuben.

Pentruce ai rămas în mijlocul staulelor

17 G ilead stayed on the other side of the Jordan. Why did Dan stay in ships? Asher sat beside the sea. He stayed by its rivers.

Galaadul de dincolo de Iordan nu şi -a părăsit locuinţa. Pentruce a stat Dan pe corăbii? Aşer a stat pe malul mării, Şi s'a odihnit în limanurile lui.

18 Z ebulun is a people who put their lives in danger even to death. Naphtali did this also, on the high places of the field.

Zabulon este un popor care a înfruntat moartea, Şi Neftali la fel, pe înălţimile din cîmpie.

19 “ The kings came and fought. The kings of Canaan fought at Taanach near the waters of Megiddo. They did not get any silver.

Împăraţii au venit, s'au luptat; Atunci au luptat împăraţii Canaanului, La Tanaac, la apele Meghido; N'au luat nicio pradă, nici argint.

20 T he stars fought from heaven. From their paths they fought against Sisera.

Din ceruri se luptau, De pe cărările lor stelele se luptau împotriva lui Sisera,

21 T he fast river of Kishon took them away, the rushing river, the river Kishon. O my soul, walk on with strength.

Pîrîul Chison i -a luat, Pîrîul din vremile străvechi, pîrîul Chison! Suflete, calcă-'n picioare pe viteji!

22 T he beating of the feet of horses was loud, because the strong horses went fast.

Atunci copitele cailor au răsunat De goana, de goana năbădăioasă a războinicilor lor.

23 ’ Curse Meroz,’ said the angel of the Lord. ‘Curse its people, because they did not come to the help of the Lord. They did not help the Lord against the powerful soldiers.’

Blestemaţi pe Meroza, a zis Îngerul Domnului, Blestemaţi, blestemaţi pe locuitorii lui; Căci n'au venit în ajutorul Domnului, În ajutorul Domnului, printre oamenii viteji``.

24 “ The most respected of women is Jael, the wife of Heber the Kenite. She is the most respected of women in the tent.

Binecuvîntată să fie între femei Iael, Nevasta lui Heber, Chenitul! Binecuvîntată să fie ea între femeile cari locuiesc în corturi!

25 S isera asked for water and she gave him milk. She brought him milk in a fine pot.

El a cerut apă, şi ea i -a a dat lapte; În pahar împărătesc i -a adus unt.

26 S he put out her hand to the big tent nail. And she put out her right hand for the servant’s heavy object. Then she hit Sisera. She crushed his head. She broke and cut through the side of his head.

Cu o mînă a luat ţăruşul, Şi cu dreapta ciocanul lucrătorilor, A lovit pe Sisera, i -a despicat capul, I -a sfărîmat şi străpuns tîmpla.

27 H e went down. He fell and lay without moving at her feet. He fell dead where he went down.

El s'a ghemuit: a căzut şi s'a culcat la picioarele ei; S'a ghemuit şi a căzut la picioarele ei; Acolo unde s'a ghemuit, acolo a căzut fără viaţă.

28 “ The mother of Sisera looked out of the window. She looked through the window and cried in sorrow, ‘Why is his war-wagon so long in coming? Why do the steps of his horses wait?’

Pe fereastră, prin zăbrele, Se uită mama lui Sisera, şi strigă:,, Pentruce zăboveşte carul lui să vină? Pentruce vin carăle lui aşa de încet?``

29 H er wise ladies answered her. But she asked herself again and again,

Cele mai înţelepte dintre femeile ei îi răspund, Şi ea îşi răspunde singură:

30 ’ Are they not finding and dividing the riches? Is there not a girl or two for every man? Is there not colored cloth for Sisera to take? Is there not colored cloth with beautiful sewing on it? Are there not two pieces of colored cloth with beautiful sewing on them for the neck of the one who takes them?’

Negreşit, au găsit pradă! Şi -o împărţesc: O fată, două fete de fiecare om; Pradă de haine văpsite pentru Sisera; Pradă de haine văpsite cusute la gherghef, Două haine văpsite şi cusute la gherghef, De pus pe grumazul biruitorului!``

31 S o let all those who hate You die, O Lord. But let those who love Him be like the sun as he rises in his power.” And the land had peace for forty years.

Aşa să piară toţi vrăjmaşii Tăi, Doamne! Dar cei ce -L iubesc sînt ca soarele, cînd se arată în puterea lui``. Ţara a avut odihnă patruzeci de ani.