1 “ The Lord your God will bring you into the land you are taking for your own. He will drive away many nations in front of you, the Hittites, the Girgashites, the Amorites, the Canaanites, the Perizzites, the Hivites, and the Jebusites, seven nations bigger and stronger than you.

Cînd Domnul, Dumnezeul tău, te va aduce în ţara în care vei intra şi o vei lua în stăpînire, şi va izgoni dinaintea ta multe neamuri: pe Hetiţi, pe Ghirgasiţi, pe Amoriţi, pe Cananiţi, pe Fereziţi, pe Heviţi şi pe Iebusiţi, şapte neamuri mai mari la număr şi mai puternice decît tine;

2 W hen the Lord your God gives them to you and you win the battles against them, you must destroy all of them. Make no agreement with them and show no favor to them.

cînd Domnul, Dumnezeul tău, ţi le va da în mîni, şi le vei bate, să le nimiceşti cu desăvîrşire, să nu închei legămînt cu ele, şi să n'ai milă de ele.

3 D o not take any of them in marriage. Do not give your daughters to their sons. And do not take their daughters for your sons.

Să nu te încuscreşti cu popoarele acestea, să nu măriţi pe fetele tale după fiii lor, şi să nu iei pe fetele lor de neveste pentru fiii tăi;

4 F or they will turn your sons away from following Me to serve other gods. Then the anger of the Lord will burn against you. And He will be quick to destroy you.

căci ar abate dela Mine pe fiii tăi, şi ar sluji astfel altor dumnezei; Domnul S'ar aprinde de mînie împotriva voastră şi te-ar nimici îndată.

5 B ut do this to them: Break down their altars. Crush their objects of worship. Cut down their female goddess Asherim. And burn their false gods with fire.

Dimpotrivă, iată cum să vă purtaţi cu ele: să le surpaţi altarele, să le sfărîmaţi stîlpii idoleşti, să le tăiaţi pomii închinaţi dumnezeilor lor şi să ardeţi în foc chipurile lor cioplite.

6 “ For you are a holy nation to the Lord your God. The Lord your God has chosen you out of all the nations on the earth, to be His own.

Căci tu eşti un popor sfînt pentru Domnul, Dumnezeul tău; Domnul Dumnezeul tău te -a ales, ca să fii un popor al Lui dintre toate popoarele de pe faţa pămîntului.

7 T he Lord did not give you His love and choose you because you were more people than any of the nations. For the number of your people was less than all nations.

Nu doar pentrucă întreceţi la număr pe toate celelalte popoare S'a alipit Domnul de voi şi v'a ales, căci voi sînteţi cel mai mic dintre toate popoarele.

8 B ut it is because the Lord loves you and is keeping the promise He made to your fathers. So the Lord brought you out by a strong hand. He set you free from the land where you were servants, and from the power of Pharaoh king of Egypt.

Ci, pentru că Domnul vă iubeşte, pentru că a vrut să ţină jurămîntul pe care l -a făcut părinţilor voştri, pentru aceea v'a scos Domnul cu mîna Lui puternică, şi v'a izbăvit din casa robiei, din mîna Lui Faraon, împăratul Egiptului.

9 K now then that the Lord your God is God, the faithful God. He keeps His promise and shows His loving-kindness to those who love Him and keep His Laws, even to a thousand family groups in the future.

Să ştii dar că Domnul, Dumnezeul tău, este singurul Dumnezeu. El este un Dumnezeu credincios şi Îşi ţine legămîntul şi îndurarea pînă la al miilea neam de oameni faţă de cei ce -L iubesc şi păzesc poruncile Lui.

10 B ut He destroys those who hate Him. He will not show kindness to the one who hates Him, but will punish him to his face.

Dar răsplăteşte îndată pe cei ce -L urăsc, şi -i perde; nu dă nici o păsuire celui ce -L urăşte, ci -i răsplăteşte îndată.

11 S o keep and obey all the Laws I am telling you today. Good Comes to Those Who Obey

De aceea păzeşte poruncile, legile şi rînduielile pe cari ţi le dau azi, şi împlineşte-le.

12 “ If you listen to these Laws and keep and obey them, the Lord your God will keep His agreement and loving-kindness as He promised to your fathers.

Dacă veţi asculta aceste porunci, dacă le veţi păzi şi împlini, Domnul, Dumnezeul tău, va ţinea faţă de tine legămîntul şi îndurarea cu care S'a jurat părinţilor tăi.

13 H e will love you and bring good to you and make you a nation of many. He will bring good to your children and the fruit of your land, your grain, your new wine and your oil. And He will give you many cattle and young ones in your flock, in the land He promised to your fathers to give you.

El te va iubi, te va binecuvînta şi te va înmulţi; va binecuvînta rodul trupului tău şi rodul pămîntului tău, grîul tău, mustul şi untdelemnul tău, rodul cirezilor tale de vite şi rodul turmelor tale de oi, în ţara pe care a jurat părinţilor tăi că ţi -o va da.

14 M ore good will come to you than to any other nation. There will be no male or female among you or your cattle that is not able to have young ones.

Vei fi binecuvîntat mai mult decît toate popoarele; şi la tine nu va fi nici bărbat, nici femeie stearpă, nici vită stearpă în turmele tale.

15 T he Lord will take all sickness from you. He will not let any bad diseases come upon you that you have known in Egypt. But He will give them to all who hate you.

Domnul va depărta de tine orice boală; nu-ţi va trimete niciuna din acele molime rele din Egipt pe cari le cunoşti, ci va lovi cu ele pe toţi ceice te urăsc.

16 Y ou will destroy all the nations the Lord your God will give to you. You will not pity them or worship their gods, for that would be a trap to you.

Să nimiceşti toate popoarele pe cari ţi le va da în mînă Domnul, Dumnezeul tău; să n'arunci nici o privire de milă spre ele, şi să nu slujeşti dumnezeilor lor, căci aceasta va fi o cursă pentru tine.

17 “ You may say in your heart, ‘These nations are stronger than I. How can I drive them out?’

Poate că vei zice în inima ta:,, Neamurile acestea sînt mai mari la număr decît mine; cum voi putea să le izgonesc?``

18 B ut you will not be afraid of them. You will remember what the Lord your God did to Pharaoh and to all Egypt.

Să nu te temi de ele. Adu-ţi aminte ce a făcut Domnul, Dumnezeul tău, lui Faraon şi întregului Egipt;

19 Y ou will remember the hard trials you saw, the powerful works, and the strong hand and powerful arm the Lord your God used to bring you out. The Lord your God will do the same to all the nations who make you afraid.

adu-ţi aminte de marile încercări pe cari ţi le-au văzut ochii, de minunile şi semnele, de mîna tare şi de braţul întins, cu cari te -a scos Domnul, Dumnezeul tău. Aşa va face Domnul, Dumnezeul tău, tuturor popoarelor de cari te temi.

20 A nd the Lord your God will send the hornet against them. Those who are left will hide themselves from you and be destroyed.

Domnul, Dumnezeul tău, va trimete chiar şi vespii bondăreşti împotriva lor pînă la deplina nimicire a celor ce vor scăpa şi se vor ascunde de tine.

21 Y ou will not be afraid of them. For the Lord your God is among you, a great and powerful God.

Să nu te înspăimînţi de ei; căci Domnul, Dumnezeul tău, este în mijlocul tău, Dumnezeul cel mare şi înfricoşat.

22 T he Lord your God will drive away these nations in front of you one by one. You will not be able to destroy them in a short time, or the wild animals may become too many for you.

Şi Domnul, Dumnezeul tău, va izgoni încetul cu încetul aceste neamuri dinaintea ta: nu le vei putea nimici îndată, ca să nu se înmulţească fiarele cîmpului împotriva ta.

23 B ut the Lord your God will give them to you. He will bring much trouble upon them until they are destroyed.

Dar Domnul, Dumnezeul tău, le va da în mîna ta; şi le va pune cu totul pe fugă, pînă vor fi nimicite.

24 H e will give their kings into your hand. And you will destroy their name from under heaven. No man will be able to stand in front of you until you have destroyed them.

Pe împăraţii lor îi va da în mînile tale, şi le vei şterge numele de subt ceruri; niciunul din aceste popoare nu va putea să stea împotriva ta, pînă le vei nimici.

25 Y ou must burn with fire their objects of worship. Do not want the silver or gold that is on them, or take it for yourselves. It would be a trap to you, for it is a hated thing to the Lord your God.

Chipurile cioplite ale dumnezeilor lor să le ardeţi în foc. Să nu pofteşti şi să nu iei pentru tine argintul şi aurul de pe ele, ca nu cumva aceste lucruri să ajungă pentru tine o cursă; căci ele sînt o urîciune înaintea Domnului, Dumnezeului tău.

26 D o not bring a hated thing into your house. You would become hated also. But turn from it with fear and hate, for bad will come from it.

Să nu aduci nici un lucru urîcios în casa ta, ca să nu fii nimicit cu desăvîrşire, tu şi lucrul acela; să-ţi fie groază de el, să-ţi fie scîrbă de el, căci este un lucru blestemat.