1 T he words of Lemuel king of Massa, which his mother taught him:

Cuvintele împăratului Lemuel. Învăţătura pe care i -o dădea mamă-sa.

2 W hat, my son? What, son who came from within me? What, son of my promises?

Ce să-ţi spun, fiule? Ce să-ţi spun fiul trupului meu? Ce să-ţi spun, fiule, rodul juruinţelor mele?

3 D o not give your strength to women, or your ways to that which destroys kings.

Nu-ţi da femeilor vlaga, şi desmierdările tale celor ce pierd pe împăraţi.

4 I t is not for kings, O Lemuel, it is not for kings to drink wine, or for rulers to desire strong drink.

Nu se cade împăraţilor, Lemuele, nu se cade împăraţilor să bea vin, nici voivozilor să umble după băuturi tari;

5 O r they might drink and forget the law, and go against the rights of all who are suffering.

ca nu cumva, bînd, să uite legea, şi să calce drepturile tuturor celor nenorociţi.

6 G ive strong drink to him who is about to die, and wine to him whose life is full of trouble.

Daţi băuturi tari celui ce piere, şi vin, celui cu sufletul amărît;

7 L et him drink and forget how poor he is, and remember his trouble no more.

ca să bea să-şi uite sărăcia, şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui. -

8 O pen your mouth for those who cannot speak, and for the rights of those who are left without help.

Deschide-ţi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi!

9 O pen your mouth. Be right and fair in what you decide. Stand up for the rights of those who are suffering and in need.

Deschide-ţi gura, judecă cu dreptate, şi apără pe cel nenorocit şi pe cel lipsit.

10 W ho can find a good wife? For she is worth far more than rubies that make one rich.

Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decît mărgăritarele.

11 T he heart of her husband trusts in her, and he will never stop getting good things.

Inima bărbatului se încrede în ea, şi nu duce lipsă de venituri.

12 S he does him good and not bad all the days of her life.

Ea îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale.

13 S he looks for wool and flax, and works with willing hands.

Ea face rost de lînă şi de in, şi lucrează cu mîni harnice.

14 S he is like ships that trade. She brings her food from far away.

Ea este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pînea.

15 S he rises while it is still night and makes food for all those in her house. She gives work for the young women to do.

Ea se scoală cînd este încă noapte, şi dă hrană casei sale, şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.

16 S he gives careful thought to a field and buys it. She plants grape-vines from what she has earned.

Se gîndeşte la un ogor, şi -l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte o vie. -

17 S he makes herself ready with strength, and makes her arms strong.

Ea îşi încinge mijlocul cu putere, şi îşi oţeleşte braţele.

18 S he sees that what she has earned is good. Her lamp does not go out at night.

Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.

19 S he puts her hands to the wheel to make cloth.

Ea pune mîna pe furcă, şi degetele ei ţin fusul.

20 S he opens her hand to the poor, and holds out her hands to those in need.

Ea îşi întinde mîna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit.

21 S he is not afraid of the snow for those in her house, for all of them are dressed in red.

Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărmiziu.

22 S he makes coverings for herself. Her clothes are linen cloth and purple.

Ea îşi face învelitori, are haine de in supţire şi purpură.

23 H er husband is known in the gates, when he sits among the leaders of the land.

Bărbatul ei este bine văzut la porţi, cînd şade cu bătrînii ţării.

24 S he makes linen clothes and sells them. She brings belts to those who trade.

Ea face cămăşi, şi le vinde, şi dă cingători negustorului.

25 H er clothes are strength and honor. She is full of joy about the future.

Ea este îmbrăcată cu tărie şi slavă, şi rîde de ziua de mîne.

26 S he opens her mouth with wisdom. The teaching of kindness is on her tongue.

Ea deschide gura cu înţelepciune, şi învăţături plăcute îi sînt pe limbă.

27 S he looks well to the ways of those in her house, and does not eat the bread of doing nothing.

Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, şi nu mănîncă pînea lenevirii.

28 H er children rise up and honor her. Her husband does also, and he praises her, saying:

Fiii ei se scoală, şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, şi -i aduce laude zicînd:

29 “ Many daughters have done well, but you have done better than all of them.”

Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.``

30 P leasing ways lie and beauty comes to nothing, but a woman who fears the Lord will be praised.

Desmerdările sînt înşelătoare, şi frumuseţa este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.

31 G ive her the fruit of her hands, and let her works praise her in the gates.

Răsplătiţi -o cu rodul muncii ei, şi faptele ei s'o laude la porţile cetăţii