1 D ead flies make a perfume maker’s oil smell bad. So does acting a little foolish weigh more than wisdom and honor.

Muştele moarte strică şi acresc untdelemnul negustorului de unsori; tot aşa, puţină nebunie biruie înţelepciunea şi slava.

2 A wise man’s heart leads him toward the right. But the foolish man’s heart leads him toward the left.

Inima înţeleptului este la dreapta lui, iar inima nebunului la stînga lui.

3 E ven when the fool walks on the road, he has little understanding and shows everyone that he is a fool.

Şi pe orice drum ar merge nebunul, peste tot îi lipseşte mintea, şi spune tuturor că este un nebun!

4 I f the ruler becomes angry with you, do not back away. If you are quiet, much wrong-doing may be put aside.

Cînd izbucneşte împotriva ta mînia celuice stăpîneşte, nu-ţi părăsi locul, căci sîngele rece te păzeşte de mari păcate.

5 T here is a sin I have seen under the sun, like a mistake done by a ruler:

Este un rău pe care l-am văzut supt soare, ca o greşală, care vine dela celce cîrmuieşte:

6 F ools are put in many places of honor, while rich men sit in places that are not important.

nebunia este pusă în dregătorii înalte, iar bogaţii stau în locuri de jos.

7 I have seen servants riding on horses, and princes walking like servants on the land.

Am văzut robi călări, şi voivozi mergînd pe jos ca nişte robi.

8 H e who digs a deep hole may fall into it. And a snake may bite him who breaks through a wall.

Cine sapă groapa altuia, cade el în ea, şi cine surpă un zid, va fi muşcat de un sarpe.

9 H e who cuts stones may be hurt by them. And he who cuts trees may be in danger by them.

Cine sfarmă pietre, este rănit de ele, şi cine despică lemne este în primejdie.

10 I f the ax is not sharp and he does not make it sharp, then he must use more strength. Wisdom helps one to do well.

Cînd se toceşte ferul, şi rămîne neascuţit, trebuie să-ţi îndoieşti puterile; de aceea la izbîndă ajungi prin înţelepciune.

11 I f the snake bites before it is put under a man’s power, it will not be of help to the man who would have power over it.

Cînd muşcă şarpele, fiindcă n'a fost vrăjit, vrăjitorul n'are niciun cîştig din meşteşugul lui.

12 T he words of a wise man’s mouth are kind, but the lips of a fool destroy him.

Cuvintele unui înţelept sînt plăcute, dar buzele nebunului îi aduc pieirea.

13 T he beginning of his talking is foolish, and the end of it is sinful and crazy.

Cel dintîi cuvînt care -i iese din gură este nebunie, şi cel din urmă este o nebunie şi mai rea.

14 Y et the fool speaks many words. No man knows what will happen. And who can tell him what will come after him?

Nebunul spune o mulţime de vorbe, măcarcă omul nu ştie ce se va întîmpla, şi cine -i va spune ce va fi după el?

15 T he work of a fool makes him so tired that he does not even know the way to a city.

Truda nebunului oboseşte pe celce nu cunoaşte drumul spre cetate.

16 I t is bad for you, O land, when your king is a child and your princes eat too much in the morning.

Vai de tine, ţară, al cărei împărat este un copil, şi ai cărei voivozi benchetuiesc de dimineaţă!

17 H appy are you, O land, when your king is from parents who have ruled, and your princes eat at the right time, for strength and not to get drunk.

Ferice de tine ţară, al cărei împărat este de neam mare, şi ai cărei voivozi mănîncă la vremea potrivită, ca să-şi întărească puterile, nu ca să se dedea la beţie!

18 W hen men are lazy, the roof begins to fall in. When they will do no work, the rain comes into the house.

Cînd mînile sînt leneşe, se lasă grinda, şi cînd se lenevesc mînile, plouă în casă.

19 F ood is made ready to be enjoyed, wine makes life happy, but money is the answer to everything.

Ospeţele se fac pentru petrecere, vinul înveseleşte viaţa, iar argintul le dă pe toate.

20 D o not curse a king even in your thoughts, and do not curse a rich man in your bedroom because a bird of the heavens will carry your voice and an animal with wings will make it known.

Nu blestema pe împărat, nici chiar în gînd, şi nu blestema pe cel bogat în odaia în care te culci; căci s'ar putea întîmpla ca pasărea cerului să-ţi ducă vorba, şi un sol înaripat să-ţi dea pe faţă vorbele.