1 “ For sure there is a mine for silver, and a place where gold is made pure.

Argintul are o mină de unde se scoate, şi aurul are un loc de unde este scos ca să fie curăţit.

2 I ron is taken out of the earth. And copper is melted from the rock.

Ferul se scoate din pămînt, şi piatra se topeşte ca să dea arama.

3 M an looks into the deepest darkness. And he goes out to the farthest part of the earth to look for rocks in the dark places.

Omul pune capăt întunerecului, cercetează, pînă în ţinuturile cele mai adînci, pietrele ascunse în negura şi în umbra morţii.

4 M en break open deep holes far from where people live, forgotten by travelers. In the holes they hang and move from side to side far from men.

Sapă o fîntînă departe de locurile locuite; picioarele nu -i mai sînt de ajutor, stă atîrnat şi se clatină, departe de locuinţele omeneşti.

5 A s for the earth, out of it comes food. But below, it is turned up as fire.

Pămîntul, de unde iese pînea, este răscolit în lăuntrul lui ca de foc,

6 S apphires come from its rocks and its dust has gold.

pietrele lui cuprind safir, şi în el se găseşte pulbere de aur.

7 N o bird who eats meat knows that path. The falcon’s eye has not seen it.

Pasărea de pradă nu -i cunoaşte cărarea. Ochiul vulturului n'a zărit -o,

8 T he proud animals have not stepped on it. The strong lion has not passed over it.

cele mai trufaşe dobitoace n'au călcat pe ea, şi leul n'a trecut niciodată pe ea.

9 M an puts his hand on the hard rock. He turns the mountains over at its base.

Omul îşi pune mîna pe stînca de cremene, şi răstoarnă munţii din rădăcină.

10 H e makes a path through the rocks, and his eyes see everything of much worth.

Sapă şanţuri în stînci, şi ochiul lui priveşte tot ce este de preţ în ele.

11 H e stops rivers from flowing. And he brings to light what is hidden.

Opreşte curgerea apelor, şi scoate la lumină ce este ascuns.

12 “ But where can wisdom be found? And where is the place of understanding?

Dar înţelepciunea unde se găseşte? Unde este locuinţa priceperii?

13 M an does not know its worth, and it is not found in the land of the living.

Omul nu -i cunoaşte preţul, ea nu se găseşte în pămîntul celor vii.

14 T he deep waters say, ‘It is not in me.’ The sea says, ‘It is not with me.’

Adîncul zice:, Nu este în mine`, şi marea zice:, Nu este la mine.`;

15 P ure gold cannot be traded for it and it cannot be bought with silver.

Ea nu se dă în schimbul aurului curat, nu se cumpără cîntărindu-se cu argint;

16 I t cannot be compared in worth to the gold of Ophir, onyx of much worth, or sapphire.

nu se cîntăreşte pe aurul din Ofir, nici pe onixul cel scump, nici pe safir.

17 G old or glass cannot be compared to it in worth and it cannot be traded for objects of fine gold.

Nu se poate asemăna cu aurul, nici cu diamantul, nu se poate schimba cu un vas de aur ales.

18 T here is no need to say anything about coral or crystal because wisdom cannot be paid for with rubies.

Mărgeanul şi cristalul nu sînt nimic pe lîngă ea: înţelepciunea preţuieşte mai mult decît mărgăritarele.

19 T he topaz of Ethiopia cannot be compared to it in worth and it cannot be compared with the worth of pure gold.

Topazul din Etiopia nu este ca ea, şi aurul curat nu se cumpăneşte cu ea.

20 W here then does wisdom come from? Where is the place of understanding?

De unde vine atunci înţelepciunea? Unde este locuinţa priceperii?

21 I t is hidden from the eyes of all living. It is hidden from the birds of the sky.

Este ascunsă de ochii tuturor celor vii, este ascunsă de păsările cerului.

22 T he Place That Destroys and Death say, ‘We have only heard about it with our ears.’

Adîncul şi moartea zic:, Noi am auzit vorbindu-se de ea.`

23 “ God understands the way to wisdom, and He knows its place.

Dumnezeu îi ştie drumul, El îi cunoaşte locuinţa.

24 F or He looks to the ends of the earth, and sees everything under the heavens.

Căci El vede pînă la marginile pămîntului, zăreşte totul subt ceruri.

25 H e gave weight to the wind. He decided how much water would be in the sea.

Cînd a rînduit greutatea vîntului, şi cînd a hotărît măsura apelor,

26 H e decided how much rain would fall, and the path for the lightning.

cînd a dat legi ploii, şi cînd a însemnat drumul fulgerului şi tunetului,

27 T hen He saw wisdom and made it known. He made it last, and found out all about it.

atunci a văzut înţelepciunea şi a arătat -o, i -a pus temeliile şi a pus -o la încercare.

28 A nd He said to man, ‘See, the fear of the Lord, that is wisdom. And to turn away from sin is understanding.’”

Apoi a zis omului:, Iată, frica de Domnul, aceasta este înţelepciunea; depărtarea de rău, este pricepere.`