1 M oses’ father-in-law, Jethro, the religious leader of Midian, heard about all that God had done for Moses and for Israel His people. He heard about how the Lord had brought Israel out of Egypt.

Ietro, preotul Madianului, socrul lui Moise, a aflat tot ce făcuse Dumnezeu pentru Moise şi poporul Său Israel; a aflat că Domnul scosese pe Israel din Egipt.

2 M oses’ father-in-law, Jethro, had taken Moses’ wife, Zipporah, after Moses had sent her away.

Ietro, socrul lui Moise, a luat pe Sefora, nevasta lui Moise, care fusese trimeasă acasă.

3 A nd he had taken her two sons. One was given the name Gershom, for he said, “I have been a stranger in a strange land.”

A luat şi pe cei doi fii ai Seforei; unul se numea Gherşom (Străin), căci Moise zisese:,, Locuiesc ca străin într'o ţară străină,``

4 T he other was given the name Eliezer, for he said, “The God of my father was my help. And He saved me from the sword of Pharaoh.”

iar celalt se numea Eliezer (Ajutorul lui Dumnezeu), căci zisese:,, Dumnezeul tatălui meu mi -a ajutat, şi m'a scăpat de sabia lui Faraon.``

5 T hen Moses’ father-in-law, Jethro, came to Moses with his sons and his wife to the desert by the mountain of God where he was staying.

Ietro, socrul lui Moise, a venit cu fiii şi nevasta lui Moise în pustie unde tăbăra el, la muntele lui Dumnezeu.

6 H e sent the news to Moses, “I, your father-in-law, Jethro, am coming to you with your wife and her two sons with her.”

A trimes vorbă lui Moise să -i spună:,, Eu, socrul tău Ietro, vin la tine cu nevastă-ta şi cu cei doi fii ai tăi.``

7 T hen Moses went to meet his father-in-law. He bowed down and kissed him. They asked each other if all was well, and went into the tent.

Moise a ieşit înaintea socrului său, s'a aruncat cu faţa la pămînt, şi l -a sărutat. S'au întrebat unul pe altul de sănătate, şi au intrat în cortul lui Moise.

8 M oses told his father-in-law all the Lord had done to Pharaoh and the Egyptians because of Israel. He told him about how they had suffered on the way, and how the Lord had saved them.

Moise a istorisit socrului său tot ce făcuse Domnul împotriva lui Faraon şi împotriva Egiptului, din pricina lui Israel, toate suferinţele cari veniseră peste ei pe drum, şi cum îi izbăvise Domnul din ele.

9 J ethro was glad because of all the good things the Lord had done for Israel in saving them from the hand of the Egyptians.

Ietro s'a bucurat pentru tot binele, pe care -l făcuse Domnul lui Israel, şi pentru că -l izbăvise din mîna Egiptenilor.

10 S o Jethro said, “Honor and thanks be to the Lord, Who saved you from the hand of the Egyptians and from the hand of Pharaoh, and Who made you free from the power of Egypt.

Şi Ietro a zis:,, Binecuvîntat să fie Domnul, care v'a izbăvit din mîna Egiptenilor şi din mîna lui Faraon, El, care a izbăvit poporul din mîna Egiptenilor!

11 N ow I know that the Lord is greater than all the gods. It was proven when they acted in their pride against the people.”

Cunosc acum că Domnul este mai mare decît toţi dumnezeii; căci în lucrul în care s'au purtat cu trufie, El a fost mai pesus de ei.``

12 T hen Moses’ father-in-law, Jethro, gave a burnt gift in worship to God. And Aaron came with all the leaders of Israel to eat bread with Moses’ father-in-law before God. Men Who Judge

Ietro, socrul lui Moise, a adus lui Dumnezeu o ardere de tot şi o jertfă de mîncare. Aaron şi toţi bătrînii lui Israel au venit şi au luat parte la masă cu socrul lui Moise, înaintea lui Dumnezeu.

13 T he next day Moses sat to judge the people. And the people stood around Moses from morning until evening.

A doua zi, Moise s'a aşezat să judece poporul; şi poporul a stat înaintea lui de dimineaţa pînă seara.

14 W hen Moses’ father-in-law saw all he was doing for the people, he said, “What is this that you do for the people? Why do you sit alone and judge and all the people stand around you from morning until evening?”

Socrul lui Moise a văzut tot ce făcea el pentru popor, şi a zis:,, Ce faci tu acolo cu poporul acela? De ce stai singur, şi tot poporul stă înaintea ta, de dimineaţa pînă seara?``

15 M oses said to his father-in-law, “Because the people come to me to learn God’s will.

Moise a răspuns socrului său:,, Poporul vine la mine ca să ceară sfat lui Dumnezeu.

16 W hen they argue, they come to me. And I judge between a man and his neighbor. I teach them the Laws of God.”

Cînd au vreo treabă, vin la mine; eu judec între ei, şi fac cunoscut poruncile lui Dumnezeu şi legile Lui.``

17 M oses’ father-in-law said to him, “What you are doing is not good.

Socrul lui Moise i -a zis:,, Ce faci tu nu este bine.

18 Y ou and the people with you will become tired and weak. For the work is too much for you. You cannot do it alone.

Te istoveşti singur, şi vei istovi şi poporul acesta, care este cu tine; căci lucrul este mai pe sus de puterile tale şi nu -l vei putea face singur.

19 N ow listen to me. I will tell you what you should do, and God be with you. You speak for the people before God. Bring the troubles to God.

Acum ascultă glasul meu; am să-ţi dau un sfat, şi Dumnezeu va fi cu tine! Fii tîlmaciul poporului înaintea lui Dumnezeu, şi du pricinile înaintea lui Dumnezeu.

20 T hen teach them the Laws. Make them know the way they must walk and the work they must do.

Învaţă -i poruncile şi legile; şi arată-le calea, pe care trebuie s'o urmeze şi ce trebuie să facă.``

21 A lso, you should choose from the people able men who fear God, men of truth who hate to get things by doing wrong. Have these men rule over the people, as leaders of thousands, of hundreds, of fifties and of tens.

Alege din tot poporul oameni destoinici, temători de Dumnezeu, oameni de încredere, vrăjmaşi ai lăcomiei; pune -i peste popor drept căpetenii peste o mie, căpetenii peste o sută, căpetenii peste cinci zeci şi căpetenii peste zece.

22 L et them judge the people at all times. Have all the big troubles brought to you. But have them judge the small troubles. So it will be easier for you. They will share the work with you.

Ei să judece poporul în tot timpul; să aducă înaintea ta toate pricinile însemnate, iar pricinile cele mai mici, să le judece ei înşişi. În felul acesta îţi vei uşura sarcina, căci o vor purta şi ei împreună cu tine.

23 I f you do this and God tells you to do it, then you will be able to keep your strength. And all these people will go to their place in peace.”

Dacă vei face lucrul acesta, şi dacă Dumnezeu îţi va porunci aşa, vei putea face faţă lucrurilor, şi tot poporul acesta va ajunge fericit la locul lui.``

24 M oses listened to his father-in-law, and did all that he had said.

Moise a ascultat sfatul socrului său, şi a făcut tot ce spusese el.

25 M oses chose able men out of all Israel. And he made them leaders over the people, leaders of thousands, of hundreds, of fifties and of tens.

Moise a ales oameni destoinici din tot Israelul, şi i -a pus căpetenii ale poporului, căpetenii peste o mie, căpetenii peste o sută, căpetenii peste cincizeci şi căpetenii peste zece.

26 T hey judged the people at all times. They would bring the big troubles to Moses. But they would judge every small trouble themselves.

Ei judecau poporul în tot timpul; aduceau înaintea lui Moise pricinile grele, iar toate pricinile mici le judecau ei înşişi.

27 T hen Moses let his father-in-law return to his own land.

Apoi Moise a trimes pe socrul său în ţara lui.