1 T he Canaanite, the king of Arad, who lived in the Negev, heard that Israel was coming by the way of Atharim. He fought against Israel, and took some of them against their will.

Împăratul Aradului, un Cananit, care locuia la miazăzi, a auzit că Israel vine pe drumul Atarim. El s'a luptat împotriva lui Israel şi a luat mai mulţi prinşi de război.

2 S o Israel made a promise to the Lord, and said, “If You will give this people into my hand, I will destroy every part of their cities.”

Atunci Israel a făcut Domnului o juruinţă, şi a zis:,, Dacă vei da pe poporul acesta în mînile mele, îi voi nimici cu desăvîrşire cetăţile.``

3 T he Lord heard the voice of Israel, and gave them the Canaanites. Then Israel destroyed all of them and their cities. So the name of the place was called Hormah. The Brass Snake

Domnul a auzit glasul lui Israel, şi a dat pe Cananiţi în mînile lui. Israeliţii i-au nimicit cu desăvîrşire, pe ei şi cetăţile lor; şi locul acela l-au numit Horma (Nimicire deplină).

4 T hen they traveled from Mount Hor by the way of the Red Sea, to go around the land of Edom. And the people wanted to give up because of the long way.

Au plecat de la muntele Hor pe drumul care duce spre Marea Roşie, ca să ocolească ţara Edomului. Poporul şi -a perdut răbdarea pe drum

5 T hey spoke against God and Moses, saying, “Why have you brought us up out of Egypt to die in the desert? For there is no food and no water. And we hate this bad food.”

şi a vorbit împotriva lui Dumnezeu şi împotriva lui Moise:,, Pentru ce ne-aţi scos din Egipt, ca să murim în pustie? Căci nu este nici pîne, nici apă, şi ni s'a scîrbit sufletul de această hrană proastă.``

6 T hen the Lord sent snakes with a bite of poison among the people. They bit the people, so that many people of Israel died.

Atunci Domnul a trimes împotriva poporului nişte şerpi înfocaţi, cari au muşcat poporul, aşa încît au murit mulţi oameni în Israel.

7 S o the people came to Moses and said, “We have sinned, because we have spoken against the Lord and you. Pray to the Lord, that He will take away the snakes from us.” So Moses prayed for the people.

Poporul a venit la Moise, şi a zis:,, Am păcătuit, căci am vorbit împotriva Domnului, şi împotriva ta. Roagă-te Domnului, ca să depărteze de la noi aceşti şerpi.`` Moise s'a rugat pentru popor.

8 T he Lord said to Moses, “Make a special snake and put it up on a long piece of wood. Everyone who is bitten will live when he looks at it.”

Domnul a zis lui Moise:,, Fă-ţi un şarpe înfocat, şi spînzură -l de o prăjină; oricine este muşcat, şi va privi spre el, va trăi.``

9 S o Moses made a brass snake and put it up on the long piece of wood. If a snake bit any man, he would live when he looked at the brass snake. From Mount Hor to Moab

Moise a făcut un şarpe de aramă, şi l -a pus într'o prăjină; şi oricine era muşcat de un şarpe, şi privea spre şarpele de aramă, trăia.

10 T he people of Israel traveled on, and set up their tents in Oboth.

Copiii lui Israel au plecat, şi au tăbărît la Obot.

11 T hen they left Oboth and stopped at Iye-abarim, in the desert beside Moab, to the east.

Au plecat din Obot, şi au tăbărît la Iie-Abarim, în pustia din faţa Moabului, spre răsăritul soarelui.

12 F rom there they traveled on to Wadi Zered.

De acolo au plecat, şi au tăbărît în valea Zered.

13 A nd from there they traveled on and set up their tents on the other side of the Arnon. It is in the desert that goes out from the land of the Amorites. For the Arnon is the side of Moab, between Moab and the Amorites.

De acolo au plecat şi au tăbărît dincolo de Arnon, care curge prin pustie, ieşind din ţinutul Amoriţilor; căci Arnonul face hotarul Moabului, între Moab şi Amoriţi.

14 S o it is said in the Book of the Wars of the Lord: “Waheb in Suphah, and the valleys of the Arnon,

De aceea se zice în cartea Războaielor Domnului:,, Vaheb în Sufa, Şivoaiele Arnonului,

15 a nd the hill-side of the valleys that goes to the place of Ar, and rests on the side of Moab.”

Şi scurgerile şivoaielor, Cari se întind înspre Ar şi se ating cu hotarul lui Moab.``

16 F rom there they went on to Beer. That is the well where the Lord said to Moses, “Gather the people together, so I may give them water.”

De acolo s'au dus la Beer (Fîntînă). La această fîntînă Domnul a zis lui Moise:,, Strînge poporul, şi le voi da apă.``

17 T hen Israel sang this song: “Come up, O well! Sing to it!

Atunci a cîntat Israel cîntarea aceasta:,,Ţîşneşte, fîntînă! Cîntaţi în cinstea ei!

18 T he well, which the leaders dug, which the rulers of the people dug, with the special stick of power and with their walking sticks.” From the desert they went on to Mattanah.

Fîntîna, pe care au săpat -o căpeteniile, Pe care au săpat -o mai marii poporului, Cu toiagul de cîrmuire, cu toiegele lor!`` Din pustia aceasta s'au dus la Matana;

19 F rom Mattanah they went to Nahaliel, and from Nahaliel to Bamoth.

din Matana, la Nahaliel; din Nahaliel, la Bamot;

20 F rom Bamoth they went to the valley in the land of Moab, at the top of Pisgah which looks down upon the desert. Battle with Amorites

din Bamot, la valea din cîmpia Moabului, în vîrful muntelui Pisga, care caută spre pustie.

21 T hen Israel sent men to Sihon king of the Amorites, saying,

Israel a trimes soli la Sihon, împăratul Amoriţilor, ca să -i spună:

22 “ Let me pass through your land. We will not turn aside into field or vines. We will not drink water from wells. We will go on the king’s road until we have passed through your country.”

Lasă-mă să trec prin ţara ta; nu vom intra nici în ogoare, nici în vii, şi nu vom bea apă din fîntîni; vom ţinea drumul împărătesc, pînă vom trece de ţinutul tău.``

23 B ut Sihon would not let Israel pass through his country. He gathered all his people and went out against Israel in the desert. He came to Jahaz and fought against Israel.

Sihon n'a îngăduit lui Israel să treacă prin ţinutul lui. Sihon a strîns tot poporul, şi a ieşit înaintea lui Israel, în pustie. A venit la Iahaţ, şi s'a luptat împotriva lui Israel.

24 T hen Israel killed Sihon with the sword. They took his land from the Arnon to the Jabbok, as far as the people of Ammon. For Jazer was the side of the land of the Ammonites.

Israel l -a bătut cu ascuţişul săbiei şi i -a cucerit ţara dela Arnon pînă la Iaboc, pînă la hotarul copiilor lui Amon; căci hotarul copiilor lui Amon era întărit.

25 I srael took all these cities. They lived in all the cities of the Amorites, in Heshbon, and in all its towns.

Israel a luat toate cetăţile acelea, şi s'a aşezat în toate cetăţile Amoriţilor, în Hesbon şi în toate satele de prin împrejurimi.

26 F or Heshbon was the city of Sihon king of the Amorites. He had fought against the man who was once the king of Moab, and had taken all his land as far as the Arnon.

Căci Hesbonul era cetatea lui Sihon, împăratul Amoriţilor. El pornise cu război împotriva împăratului dinainte al Moabului, şi -i luase toată ţara pînă la Arnon.

27 S o those who use wise sayings say, “Come to Heshbon! Let it be built! Let the city of Sihon be built.

De aceea zic poeţii:,, Veniţi la Hesbon! Să se zidească din nou şi să se întărească cetatea lui Sihon.

28 F or a fire went out from Heshbon, fire from the city of Sihon. It burned up Ar of Moab, and the lords of the high places of the Arnon.

Căci a ieşit un foc din Hesbon, O flacără din cetatea lui Sihon, Şi a mistuit pe Ar-Moab, Pe locuitorii înălţimilor Arnonului.

29 I t is bad for you, O Moab! You are destroyed, O people of Chemosh! His sons run for their lives. His daughters have been taken against their will by an Amorite king, Sihon.

Vai de tine, Moab! Eşti pierdut, poporul lui Chemoş! El a făcut pe fiii lui fugari, Şi pe fetele lui le -a dat roabe Lui Sihon, împăratul Amoriţilor.

30 B ut we have put them down. Heshbon is destroyed as far as Dibon. We have destroyed even to Nophah, which goes to Medeba.”

Noi am aruncat cu săgeţile asupra lor: Din Hesbon pînă la Dibon totul este nimicit; Am pustiit pînă la Nofah, Care se întinde pînă la Medeba.``

31 S o Israel lived in the land of the Amorites.

Israel s'a aşezat astfel în ţara Amoriţilor.

32 T hen Moses sent men to spy out Jazer in secret. And Israel took its towns and took the place of the Amorites who were there. King Og Killed

Moise a trimes să iscodească Iaezerul. Au luat satele cari ţineau de el, şi au isgonit pe Amoriţii cari erau în ele.

33 T hen they turned and went up by the way of Bashan. Og the king of Bashan went out with all his people to battle at Edrei.

Au schimbat apoi drumul, şi s' -au suit pe drumul care duce la Basan. Og, împăratul Basanului, le -a ieşit înainte, cu tot poporul lui, ca să lupte împotriva lor la Edrei.

34 B ut the Lord said to Moses, “Do not be afraid of him. For I have given him into your hand, with all his people and his land. Do to him as you did to Sihon king of the Amorites who lived at Heshbon.”

Domnul a zis lui Moise:,, Nu te teme de el; căci îl dau în mînile tale, pe el şi tot poporul lui, şi toată ţara lui; să -i faci cum ai făcut lui Sihon, împăratul Amoriţilor, care locuia la Hesbon.``

35 S o the people of Israel killed Og and his sons and all his people, until there was not one left alive. And they took his land.

Şi ei l-au bătut, pe el şi pe fiii lui, şi tot poporul lui, de n'au lăsat să scape unul măcar, şi au pus mîna pe ţara lui.