1 T he Canaanite, the king of Arad, who lived in the South, heard that Israel came by the way of Atharim. He fought against Israel, and took some of them captive.

Împăratul Aradului, un Cananit, care locuia la miazăzi, a auzit că Israel vine pe drumul Atarim. El s'a luptat împotriva lui Israel şi a luat mai mulţi prinşi de război.

2 I srael vowed a vow to Yahweh, and said, “If you will indeed deliver this people into my hand, then I will utterly destroy their cities.”

Atunci Israel a făcut Domnului o juruinţă, şi a zis:,, Dacă vei da pe poporul acesta în mînile mele, îi voi nimici cu desăvîrşire cetăţile.``

3 Y ahweh listened to the voice of Israel, and delivered up the Canaanites; and they utterly destroyed them and their cities. The name of the place was called Hormah.

Domnul a auzit glasul lui Israel, şi a dat pe Cananiţi în mînile lui. Israeliţii i-au nimicit cu desăvîrşire, pe ei şi cetăţile lor; şi locul acela l-au numit Horma (Nimicire deplină).

4 T hey traveled from Mount Hor by the way to the Red Sea, to go around the land of Edom The soul of the people was very discouraged because of the journey.

Au plecat de la muntele Hor pe drumul care duce spre Marea Roşie, ca să ocolească ţara Edomului. Poporul şi -a perdut răbdarea pe drum

5 T he people spoke against God, and against Moses, “Why have you brought us up out of Egypt to die in the wilderness? For there is no bread, and there is no water; and our soul loathes this light bread.”

şi a vorbit împotriva lui Dumnezeu şi împotriva lui Moise:,, Pentru ce ne-aţi scos din Egipt, ca să murim în pustie? Căci nu este nici pîne, nici apă, şi ni s'a scîrbit sufletul de această hrană proastă.``

6 Y ahweh sent fiery serpents among the people, and they bit the people. Many people of Israel died.

Atunci Domnul a trimes împotriva poporului nişte şerpi înfocaţi, cari au muşcat poporul, aşa încît au murit mulţi oameni în Israel.

7 T he people came to Moses, and said, “We have sinned, because we have spoken against Yahweh, and against you. Pray to Yahweh, that he take away the serpents from us.” Moses prayed for the people.

Poporul a venit la Moise, şi a zis:,, Am păcătuit, căci am vorbit împotriva Domnului, şi împotriva ta. Roagă-te Domnului, ca să depărteze de la noi aceşti şerpi.`` Moise s'a rugat pentru popor.

8 Y ahweh said to Moses, “Make a fiery serpent, and set it on a pole. It shall happen, that everyone who is bitten, when he sees it, shall live.”

Domnul a zis lui Moise:,, Fă-ţi un şarpe înfocat, şi spînzură -l de o prăjină; oricine este muşcat, şi va privi spre el, va trăi.``

9 M oses made a serpent of brass, and set it on the pole. If a serpent had bitten any man, when he looked at the serpent of brass, he lived.

Moise a făcut un şarpe de aramă, şi l -a pus într'o prăjină; şi oricine era muşcat de un şarpe, şi privea spre şarpele de aramă, trăia.

10 T he children of Israel traveled, and encamped in Oboth.

Copiii lui Israel au plecat, şi au tăbărît la Obot.

11 T hey traveled from Oboth, and encamped at Iyeabarim, in the wilderness which is before Moab, toward the sunrise.

Au plecat din Obot, şi au tăbărît la Iie-Abarim, în pustia din faţa Moabului, spre răsăritul soarelui.

12 F rom there they traveled, and encamped in the valley of Zered.

De acolo au plecat, şi au tăbărît în valea Zered.

13 F rom there they traveled, and encamped on the other side of the Arnon, which is in the wilderness, that comes out of the border of the Amorites: for the Arnon is the border of Moab, between Moab and the Amorites.

De acolo au plecat şi au tăbărît dincolo de Arnon, care curge prin pustie, ieşind din ţinutul Amoriţilor; căci Arnonul face hotarul Moabului, între Moab şi Amoriţi.

14 T herefore it is said in the book of the Wars of Yahweh, “Vaheb in Suphah, the valleys of the Arnon,

De aceea se zice în cartea Războaielor Domnului:,, Vaheb în Sufa, Şivoaiele Arnonului,

15 t he slope of the valleys that incline toward the dwelling of Ar, leans on the border of Moab.”

Şi scurgerile şivoaielor, Cari se întind înspre Ar şi se ating cu hotarul lui Moab.``

16 F rom there they traveled to Beer; that is the well of which Yahweh said to Moses, “Gather the people together, and I will give them water.”

De acolo s'au dus la Beer (Fîntînă). La această fîntînă Domnul a zis lui Moise:,, Strînge poporul, şi le voi da apă.``

17 T hen Israel sang this song: “Spring up, well! Sing to it,

Atunci a cîntat Israel cîntarea aceasta:,,Ţîşneşte, fîntînă! Cîntaţi în cinstea ei!

18 t he well, which the princes dug, which the nobles of the people dug, with the scepter, and with their poles.” From the wilderness they traveled to Mattanah;

Fîntîna, pe care au săpat -o căpeteniile, Pe care au săpat -o mai marii poporului, Cu toiagul de cîrmuire, cu toiegele lor!`` Din pustia aceasta s'au dus la Matana;

19 a nd from Mattanah to Nahaliel; and from Nahaliel to Bamoth;

din Matana, la Nahaliel; din Nahaliel, la Bamot;

20 a nd from Bamoth to the valley that is in the field of Moab, to the top of Pisgah, which looks down on the desert.

din Bamot, la valea din cîmpia Moabului, în vîrful muntelui Pisga, care caută spre pustie.

21 I srael sent messengers to Sihon king of the Amorites, saying,

Israel a trimes soli la Sihon, împăratul Amoriţilor, ca să -i spună:

22 “ Let me pass through your land. We will not turn aside into field, or into vineyard. We will not drink of the water of the wells. We will go by the king’s highway, until we have passed your border.”

Lasă-mă să trec prin ţara ta; nu vom intra nici în ogoare, nici în vii, şi nu vom bea apă din fîntîni; vom ţinea drumul împărătesc, pînă vom trece de ţinutul tău.``

23 S ihon would not allow Israel to pass through his border, but Sihon gathered all his people together, and went out against Israel into the wilderness, and came to Jahaz. He fought against Israel.

Sihon n'a îngăduit lui Israel să treacă prin ţinutul lui. Sihon a strîns tot poporul, şi a ieşit înaintea lui Israel, în pustie. A venit la Iahaţ, şi s'a luptat împotriva lui Israel.

24 I srael struck him with the edge of the sword, and possessed his land from the Arnon to the Jabbok, even to the children of Ammon; for the border of the children of Ammon was strong.

Israel l -a bătut cu ascuţişul săbiei şi i -a cucerit ţara dela Arnon pînă la Iaboc, pînă la hotarul copiilor lui Amon; căci hotarul copiilor lui Amon era întărit.

25 I srael took all these cities. Israel lived in all the cities of the Amorites, in Heshbon, and in all its towns.

Israel a luat toate cetăţile acelea, şi s'a aşezat în toate cetăţile Amoriţilor, în Hesbon şi în toate satele de prin împrejurimi.

26 F or Heshbon was the city of Sihon the king of the Amorites, who had fought against the former king of Moab, and taken all his land out of his hand, even to the Arnon.

Căci Hesbonul era cetatea lui Sihon, împăratul Amoriţilor. El pornise cu război împotriva împăratului dinainte al Moabului, şi -i luase toată ţara pînă la Arnon.

27 T herefore those who speak in proverbs say, “Come to Heshbon. Let the city of Sihon be built and established;

De aceea zic poeţii:,, Veniţi la Hesbon! Să se zidească din nou şi să se întărească cetatea lui Sihon.

28 f or a fire has gone out of Heshbon, a flame from the city of Sihon. It has devoured Ar of Moab, The lords of the high places of the Arnon.

Căci a ieşit un foc din Hesbon, O flacără din cetatea lui Sihon, Şi a mistuit pe Ar-Moab, Pe locuitorii înălţimilor Arnonului.

29 W oe to you, Moab! You are undone, people of Chemosh! He has given his sons as fugitives, and his daughters into captivity, to Sihon king of the Amorites.

Vai de tine, Moab! Eşti pierdut, poporul lui Chemoş! El a făcut pe fiii lui fugari, Şi pe fetele lui le -a dat roabe Lui Sihon, împăratul Amoriţilor.

30 W e have shot at them. Heshbon has perished even to Dibon. We have laid waste even to Nophah, Which reaches to Medeba.”

Noi am aruncat cu săgeţile asupra lor: Din Hesbon pînă la Dibon totul este nimicit; Am pustiit pînă la Nofah, Care se întinde pînă la Medeba.``

31 T hus Israel lived in the land of the Amorites.

Israel s'a aşezat astfel în ţara Amoriţilor.

32 M oses sent to spy out Jazer. They took its towns, and drove out the Amorites who were there.

Moise a trimes să iscodească Iaezerul. Au luat satele cari ţineau de el, şi au isgonit pe Amoriţii cari erau în ele.

33 T hey turned and went up by the way of Bashan. Og the king of Bashan went out against them, he and all his people, to battle at Edrei.

Au schimbat apoi drumul, şi s' -au suit pe drumul care duce la Basan. Og, împăratul Basanului, le -a ieşit înainte, cu tot poporul lui, ca să lupte împotriva lor la Edrei.

34 Y ahweh said to Moses, “Don’t fear him, for I have delivered him into your hand, with all his people, and his land. You shall do to him as you did to Sihon king of the Amorites, who lived at Heshbon.”

Domnul a zis lui Moise:,, Nu te teme de el; căci îl dau în mînile tale, pe el şi tot poporul lui, şi toată ţara lui; să -i faci cum ai făcut lui Sihon, împăratul Amoriţilor, care locuia la Hesbon.``

35 S o they struck him, with his sons and all his people, until there were no survivors; and they possessed his land.

Şi ei l-au bătut, pe el şi pe fiii lui, şi tot poporul lui, de n'au lăsat să scape unul măcar, şi au pus mîna pe ţara lui.