1 N ow Jehoram the son of Ahab began to reign over Israel in Samaria in the eighteenth year of Jehoshaphat king of Judah, and reigned twelve years.

Ioram, fiul lui Ahab, a început să domnească peste Israel la Samaria, în al optsprezecelea an al lui Iosafat, împăratul lui Iuda. A domnit doisprezece ani.

2 H e did that which was evil in Yahweh’s sight, but not like his father, and like his mother, for he put away the pillar of Baal that his father had made.

El a făcut ce este rău înaintea Domnului, totuş nu ca tatăl său şi ca mama sa. A răsturnat stîlpii lui Baal, pe cari -i făcuse tatăl său;

3 N evertheless he held to the sins of Jeroboam the son of Nebat, with which he made Israel to sin. He didn’t depart from them.

dar s'a dedat la păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care făcuse pe Israel să păcătuiască, şi nu s'a abătut dela ele.

4 N ow Mesha king of Moab was a sheep breeder; and he supplied the king of Israel with the wool of one hundred thousand lambs, and of one hundred thousand rams.

Meşa, împăratul Moabului, avea turme mari şi plătea împăratului lui Israel un bir de o sută de mii de miei şi o sută de mii de berbeci cu lîna lor.

5 B ut when Ahab was dead, the king of Moab rebelled against the king of Israel.

La moartea lui Ahab, împăratul Moabului s'a răsculat împotriva împăratului lui Israel.

6 K ing Jehoram went out of Samaria at that time, and mustered all Israel.

Împăratul Ioram a ieşit atunci din Samaria, şi a numărat pe tot Israelul.

7 H e went and sent to Jehoshaphat the king of Judah, saying, “The king of Moab has rebelled against me. Will you go with me against Moab to battle?” He said, “I will go up. I am as you are, my people as your people, my horses as your horses.”

A pornit, şi a trimes să spună lui Iosafat, împăratul lui Iuda:,,Împăratul Moabului s'a răsculat împotriva mea; vrei să vii cu mine să luptăm împotriva Moabului?`` Iosafat a răspuns:,, Voi merge, eu ca tine, poporul meu ca poporul tău, caii mei ca ai tăi.``

8 H e said, “Which way shall we go up?” He answered, “The way of the wilderness of Edom.”

Şi a zis:,, Pe care drum să ne suim?`` Ioram a zis:,, Pe drumul care duce în pustia Edomului.``

9 S o the king of Israel went with the king of Judah and the king of Edom, and they marched for seven days along a circuitous route. There was no water for the army or for the animals that followed them.

Împăratul lui Israel, împăratul lui Iuda şi împăratul Edomului, au plecat; şi, după un drum de şapte zile, n'au avut apă pentru oştire şi pentru vitele cari veneau după ea.

10 T he king of Israel said, “Alas! For Yahweh has called these three kings together to deliver them into the hand of Moab.”

Atunci împăratul lui Israel a zis:,, Vai! Domnul a chemat pe aceşti trei împăraţi ca să -i dea în mînile Moabului!``

11 B ut Jehoshaphat said, “Isn’t there a prophet of Yahweh here, that we may inquire of Yahweh by him?” One of the king of Israel’s servants answered, “Elisha the son of Shaphat, who poured water on the hands of Elijah, is here.”

Dar Iosafat a zis:,, Nu este aici nici un prooroc al Domnului, prin care să putem întreba pe Domnul?`` Unul din slujitorii împăratului lui Israel a răspuns:,, Este aici Elisei, fiul lui Şafat, care turna apă pe mînile lui Ilie.``

12 J ehoshaphat said, “Yahweh’s word is with him.” So the king of Israel and Jehoshaphat and the king of Edom went down to him.

Şi Iosafat a zis:,, Cuvîntul Domnului este cu el.`` Împăratul lui Israel, Iosafat, şi împăratul Edomului s'au pogorît la el.

13 E lisha said to the king of Israel, “What have I to do with you? Go to the prophets of your father, and to the prophets of your mother.” The king of Israel said to him, “No, for Yahweh has called these three kings together to deliver them into the hand of Moab.”

Elisei a zis împăratului lui Israel:,, Ce am eu a face cu tine? Du-te la proorocii tatălui tău şi la proorocii mamei tale.`` Şi împăratul lui Israel i -a zis:,, Nu! căci Domnul a chemat pe aceşti trei împăraţi ca să -i dea în mînile Moabului!``

14 E lisha said, “As Yahweh of Armies lives, before whom I stand, surely, were it not that I respect the presence of Jehoshaphat the king of Judah, I would not look toward you, nor see you.

Elisei a zis:,, Viu este Domnul oştirilor, al cărui slujitor sînt, că, dacă n'aş avea în vedere pe Iosafat, împăratul lui Iuda, pe tine nu te-aş băga de loc în seamă, şi nici nu m'aş uita la tine.

15 B ut now bring me a musician.” When the musician played, Yahweh’s hand came on him.

Acum aduceţi-mi un cîntăreţ cu arfa.`` Şi pe cînd cînta cîntăreţul din arfă, mîna Domnului a fost peste Elisei.

16 H e said, “Yahweh says, ‘Make this valley full of trenches.’

Şi a zis:,, Aşa vorbeşte Domnul:,, Faceţi gropi în valea aceasta, groapă lîngă groapă!

17 F or Yahweh says, ‘You will not see wind, neither will you see rain, yet that valley will be filled with water, and you will drink, both you and your livestock and your other animals.

Căci aşa vorbeşte Domnul:, Nu veţi vedea vînt şi nu veţi vedea ploaie, dar totuş valea aceasta se va umplea de apă, şi veţi bea, voi, turmele voastre şi vitele voastre.

18 T his is an easy thing in Yahweh’s sight. He will also deliver the Moabites into your hand.

Dar aceasta este puţin lucru înaintea Domnului. El va da pe Moab în mînile voastre;

19 Y ou shall strike every fortified city, and every choice city, and shall fell every good tree, and stop all springs of water, and mar every good piece of land with stones.’”

veţi sfărîma toate cetăţile întărite şi toate cetăţile alese, veţi tăia toţi copacii cei buni, veţi astupa toate izvoarele de apă, şi veţi strica cu pietre toate ogoarele cele mai bune.``

20 I n the morning, about the time of offering the sacrifice, behold, water came by the way of Edom, and the country was filled with water.

Şi dimineaţa, în clipa cînd se aducea jertfa, iată că a venit apa de pe drumul Edomului, şi s'a umplut ţara de apă.

21 N ow when all the Moabites heard that the kings had come up to fight against them, they gathered themselves together, all who were able to put on armor, young and old, and stood on the border.

Însă, toţi Moabiţii, auzind că împăraţii se suie să lupte împotriva lor, au chemat pe toţi cei în vîrstă să poarte armele şi mai mari chiar, şi au stătut la hotar.

22 T hey rose up early in the morning, and the sun shone on the water, and the Moabites saw the water opposite them as red as blood.

S'au sculat disdedimineaţă, şi cînd a strălucit soarele peste ape, Moabiţii au văzut în faţa lor apele roşi ca sîngele.

23 T hey said, “This is blood. The kings are surely destroyed, and they have struck each other. Now therefore, Moab, to the plunder!”

Ei au zis:,, Este sînge! Împăraţii au scos sabia între ei, s'au tăiat unii pe alţii; acum, la pradă, Moabiţi!``

24 W hen they came to the camp of Israel, the Israelites rose up and struck the Moabites, so that they fled before them; and they went forward into the land attacking the Moabites.

Şi au mers împotriva taberei lui Israel. Dar Israel s'a sculat, şi a bătut pe Moab, care a luat -o la fugă dinaintea lor. Au pătruns în ţară, şi au bătut pe Moab.

25 T hey beat down the cities; and on every good piece of land each man cast his stone, and filled it. They also stopped all the springs of water, and felled all the good trees, until in Kir Hareseth all they left was its stones; however the men armed with slings went around it, and attacked it.

Au sfărîmat cetăţile, au aruncat fiecare pietre, în toate ogoarele cele mai bune şi le-au umplut cu pietre au astupat toate izvoarele de apă, şi au tăiat toţi copacii cei buni; prăştiaşii au înconjurat şi au bătut Chir-Hareset, din care n'au lăsat decît pietrele.

26 W hen the king of Moab saw that the battle was too severe for him, he took with him seven hundred men who drew a sword, to break through to the king of Edom; but they could not.

Împăratul Moabului, văzînd că fusese înfrînt în luptă, a luat cu el şapte sute de oameni, cari scoteau sabia, să-şi croiască drum pînă la împăratului Edomului; dar n'au putut.

27 T hen he took his oldest son who would have reigned in his place, and offered him for a burnt offering on the wall. There was great wrath against Israel; and they departed from him, and returned to their own land.

A luat atunci pe fiul său întîi născut, care trebuia să domnească în locul lui, şi l -a adus ca ardere de tot pe zid. Şi o mare mînie a cuprins pe Israel, care s'a depărtat de împăratul Moabului, şi s'a întors în ţară.