1 T he words of king Lemuel; the revelation which his mother taught him.

Cuvintele împăratului Lemuel. Învăţătura pe care i -o dădea mamă-sa.

2 “ Oh, my son! Oh, son of my womb! Oh, son of my vows!

Ce să-ţi spun, fiule? Ce să-ţi spun fiul trupului meu? Ce să-ţi spun, fiule, rodul juruinţelor mele?

3 D on’t give your strength to women, nor your ways to that which destroys kings.

Nu-ţi da femeilor vlaga, şi desmierdările tale celor ce pierd pe împăraţi.

4 I t is not for kings, Lemuel; it is not for kings to drink wine; nor for princes to say, ‘Where is strong drink?’

Nu se cade împăraţilor, Lemuele, nu se cade împăraţilor să bea vin, nici voivozilor să umble după băuturi tari;

5 l est they drink, and forget the law, and pervert the justice due to anyone who is afflicted.

ca nu cumva, bînd, să uite legea, şi să calce drepturile tuturor celor nenorociţi.

6 G ive strong drink to him who is ready to perish; and wine to the bitter in soul:

Daţi băuturi tari celui ce piere, şi vin, celui cu sufletul amărît;

7 L et him drink, and forget his poverty, and remember his misery no more.

ca să bea să-şi uite sărăcia, şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui. -

8 O pen your mouth for the mute, in the cause of all who are left desolate.

Deschide-ţi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi!

9 O pen your mouth, judge righteously, and serve justice to the poor and needy.”

Deschide-ţi gura, judecă cu dreptate, şi apără pe cel nenorocit şi pe cel lipsit.

10 W ho can find a worthy woman? For her price is far above rubies.

Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decît mărgăritarele.

11 T he heart of her husband trusts in her. He shall have no lack of gain.

Inima bărbatului se încrede în ea, şi nu duce lipsă de venituri.

12 S he does him good, and not harm, all the days of her life.

Ea îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale.

13 S he seeks wool and flax, and works eagerly with her hands.

Ea face rost de lînă şi de in, şi lucrează cu mîni harnice.

14 S he is like the merchant ships. She brings her bread from afar.

Ea este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pînea.

15 S he rises also while it is yet night, gives food to her household, and portions for her servant girls.

Ea se scoală cînd este încă noapte, şi dă hrană casei sale, şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.

16 S he considers a field, and buys it. With the fruit of her hands, she plants a vineyard.

Se gîndeşte la un ogor, şi -l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte o vie. -

17 S he arms her waist with strength, and makes her arms strong.

Ea îşi încinge mijlocul cu putere, şi îşi oţeleşte braţele.

18 S he perceives that her merchandise is profitable. Her lamp doesn’t go out by night.

Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.

19 S he lays her hands to the distaff, and her hands hold the spindle.

Ea pune mîna pe furcă, şi degetele ei ţin fusul.

20 S he opens her arms to the poor; yes, she extends her hands to the needy.

Ea îşi întinde mîna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit.

21 S he is not afraid of the snow for her household; for all her household are clothed with scarlet.

Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărmiziu.

22 S he makes for herself carpets of tapestry. Her clothing is fine linen and purple.

Ea îşi face învelitori, are haine de in supţire şi purpură.

23 H er husband is respected in the gates, when he sits among the elders of the land.

Bărbatul ei este bine văzut la porţi, cînd şade cu bătrînii ţării.

24 S he makes linen garments and sells them, and delivers sashes to the merchant.

Ea face cămăşi, şi le vinde, şi dă cingători negustorului.

25 S trength and dignity are her clothing. She laughs at the time to come.

Ea este îmbrăcată cu tărie şi slavă, şi rîde de ziua de mîne.

26 S he opens her mouth with wisdom. Faithful instruction is on her tongue.

Ea deschide gura cu înţelepciune, şi învăţături plăcute îi sînt pe limbă.

27 S he looks well to the ways of her household, and doesn’t eat the bread of idleness.

Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, şi nu mănîncă pînea lenevirii.

28 H er children rise up and call her blessed. Her husband also praises her:

Fiii ei se scoală, şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, şi -i aduce laude zicînd:

29 “ Many women do noble things, but you excel them all.”

Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.``

30 C harm is deceitful, and beauty is vain; but a woman who fears Yahweh, she shall be praised.

Desmerdările sînt înşelătoare, şi frumuseţa este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.

31 G ive her of the fruit of her hands! Let her works praise her in the gates!

Răsplătiţi -o cu rodul muncii ei, şi faptele ei s'o laude la porţile cetăţii