1 N aomi had a relative of her husband’s, a mighty man of wealth, of the family of Elimelech, and his name was Boaz.

Naomi avea o rudă după bărbat. Acesta era un om foarte bogat, din familia lui Elimelec, şi se numea Boaz.

2 R uth the Moabitess said to Naomi, “Let me now go to the field, and glean among the ears of grain after him in whose sight I find favor.” She said to her, “Go, my daughter.”

Rut, Moabita, a zis către Naomi:,, Lasă-mă, te rog, să mă duc să strîng spice de pe cîmpul aceluia înaintea căruia voi căpăta trecere.`` Ea i -a răspuns:,, Du-te, fiica mea.``

3 S he went, and came and gleaned in the field after the reapers; and she happened to come to the portion of the field belonging to Boaz, who was of the family of Elimelech.

Ea s'a dus într'un ogor să strîngă spice pe urma secerătorilor. Şi s'a întîmplat că ogorul acela era a lui Boaz, care era din familia lui Elimelec.

4 B ehold, Boaz came from Bethlehem, and said to the reapers, “May Yahweh be with you.” They answered him, “May Yahweh bless you.”

Şi iată că Boaz a venit din Betleem, şi a zis secerătorilor:,, Domnul să fie cu voi!`` Ei i-au răspuns:,, Domnul să te binecuvinteze!``

5 T hen Boaz said to his servant who was set over the reapers, “Whose young lady is this?”

Şi Boaz a zis slujitorului însărcinat cu privegherea secerătorilor:,, A cui este tînăra aceasta?``

6 T he servant who was set over the reapers answered, “It is the Moabite lady who came back with Naomi out of the country of Moab.

Slujitorul însărcinat cu privegherea secerătorilor a răspuns:,, Este o tînără Moabită, care s'a întors cu Naomi din ţara Moabului.

7 S he said, ‘Please let me glean and gather after the reapers among the sheaves.’ So she came, and has continued even from the morning until now, except that she rested a little in the house.”

Ea a zis:, Dă-mi voie să strîng şi să culeg spice dintre snopi, rămase pe urma secerătorilor.` Şi de azi dimineaţă, decînd a venit, a stat în picioare pînă acum, şi nu s'a odihnit decît o clipă în casă``.

8 T hen Boaz said to Ruth, “Listen, my daughter. Don’t go to glean in another field, and don’t go from here, but stay here close to my maidens.

Boaz a zis către Rut:,, Ascultă, fiică, să nu te duci să culegi spice în alt ogor; să nu te depărtezi de aici, şi rămîi cu slujnicele mele.

9 L et your eyes be on the field that they reap, and go after them. Haven’t I commanded the young men not to touch you? When you are thirsty, go to the vessels, and drink from that which the young men have drawn.”

Uită-te unde vor secera pe cîmpi, şi du-te după ele. Am poruncit slugilor mele să nu se atingă de tine. Şi cînd îţi va fi sete, să te duci la vase, şi să bei din ce vor scoate slugile.``

10 T hen she fell on her face, and bowed herself to the ground, and said to him, “Why have I found favor in your sight, that you should take knowledge of me, since I am a foreigner?”

Atunci ea s'a aruncat cu faţa la pămînt, şi i -a zis:,, Cum am căpătat eu trecere înaintea ta, ca să te îngrijeşti de mine, o străină?``

11 B oaz answered her, “I have been fully told about all that you have done to your mother-in-law since the death of your husband, and how you have left your father and your mother, and the land of your birth, and have come to a people that you didn’t know before.

Boaz i -a răspuns:,, Mi s'a spus tot ce ai făcut pentru soacră-ta, dela moartea bărbatului tău, şi cum ai părăsit pe tatăl tău şi pe mama ta şi ţara în care te-ai născut, ca să mergi la un popor pe care nu -l cunoşteai mai înainte.

12 M ay Yahweh repay your work, and a full reward be given to you from Yahweh, the God of Israel, under whose wings you have come to take refuge.”

Domnul să-ţi răsplătească ce ai făcut, şi plata să-ţi fie deplină din partea Domnului, Dumnezeului lui Israel, subt ale cărui aripi ai venit să te adăposteşti!``

13 T hen she said, “Let me find favor in your sight, my lord, because you have comforted me, and because you have spoken kindly to your servant, though I am not as one of your servants.”

Şi ea a zis:,, O! să capăt trecere înaintea ta, domnul meu! Căci tu m'ai mîngîiat, şi vorbele tale au mers la inima slujnicei tale. Şi totuş eu nu sînt nici măcar ca una din slujnicele tale.``

14 A t meal time Boaz said to her, “Come here, and eat some bread, and dip your morsel in the vinegar.” She sat beside the reapers, and they passed her parched grain, and she ate, and was satisfied, and left some of it.

La vremea prînzului, Boaz a zis către Rut:,, Apropie-te, mănîncă pîne, şi moaie-ţi bucata în oţet.`` Ea a şezut lîngă secerători. I-au dat grăunţe prăjite; a mîncat şi s'a săturat şi ce a rămas a strîns.

15 W hen she had risen up to glean, Boaz commanded his young men, saying, “Let her glean even among the sheaves, and don’t reproach her.

Apoi s'a sculat să culeagă spice. Boaz a dat următoarea poruncă slujitorilor săi:,, Lăsaţi -o să culeagă spice şi între snopi, şi să n'o opriţi;

16 A lso pull out some for her from the bundles, and leave it. Let her glean, and don’t rebuke her.”

şi chiar voi să -i scoateţi din snopi cîteva spice; s'o lăsaţi să culeagă spice, şi să n'o înfruntaţi.``

17 S o she gleaned in the field until evening; and she beat out that which she had gleaned, and it was about an ephah of barley.

Ea a cules spice de pe cîmp pînă seara, şi a bătut ce culesese. A ieşit aproape o efă de orz.

18 S he took it up, and went into the city. Then her mother-in-law saw what she had gleaned; and she brought out and gave to her that which she had left after she had enough.

A luat -o şi a intrat în cetate, şi soacră-sa a văzut ce culesese. Rut a scos şi rămăşiţele dela prînz şi i le -a dat.

19 H er mother-in-law said to her, “Where have you gleaned today? Where have you worked? Blessed be he who noticed you.” She told her mother-in-law with whom she had worked, “The man’s name with whom I worked today is Boaz.”

Soacră-sa i -a zis:,, Unde ai cules astăzi spice, şi unde ai muncit? Binecuvîntat să fie celce s'a îngrijit de tine!`` Şi Rut a spus soacrei sale la cine muncise:,, Omul la care am muncit azi``, a zis ea,,, se numeşte Boaz.``

20 N aomi said to her daughter-in-law, “May he be blessed by Yahweh, who has not left off his kindness to the living and to the dead.” Naomi said to her, “The man is a close relative to us, one of our near kinsmen.”

Naomi a zis nurorei sale:,, Să fie binecuîntat de Domnul, care este plin de îndurare pentru cei vii, cum a fost şi pentru cei ce au murit., Omul acesta este rudă cu noi`, i -a mai spus Naomi,, este din ceice au drept de răscumpărare asupra noastră.``

21 R uth the Moabitess said, “Yes, he said to me, ‘You shall stay close to my young men, until they have finished all my harvest.’”

Rut, Moabita, a adăugat:,, El mi -a mai zis:``,, Rămîi cu slugile mele, pînă vor isprăvi de secerat.``

22 N aomi said to Ruth her daughter-in-law, “It is good, my daughter, that you go out with his maidens, and that they not meet you in any other field.”

Şi Naomi a zis către noru-sa Rut:,, Este bine, fiica mea, să ieşi cu slujnicele lui, şi să nu te întîlnească cineva în alt ogor``.

23 S o she stayed close to the maidens of Boaz, to glean to the end of barley harvest and of wheat harvest; and she lived with her mother-in-law.

Ea s'a ţinut dar de slujnicele lui Boaz, ca să culeagă spice, pînă la sfîrşitul seceratului orzurilor şi seceratului grîului. Şi locuia cu soacră-sa.