1 D ead flies cause the oil of the perfumer to produce an evil odor; so does a little folly outweigh wisdom and honor.

Muştele moarte strică şi acresc untdelemnul negustorului de unsori; tot aşa, puţină nebunie biruie înţelepciunea şi slava.

2 A wise man’s heart is at his right hand, but a fool’s heart at his left.

Inima înţeleptului este la dreapta lui, iar inima nebunului la stînga lui.

3 Y es also, when the fool walks by the way, his understanding fails him, and he says to everyone that he is a fool.

Şi pe orice drum ar merge nebunul, peste tot îi lipseşte mintea, şi spune tuturor că este un nebun!

4 I f the spirit of the ruler rises up against you, don’t leave your place; for gentleness lays great offenses to rest.

Cînd izbucneşte împotriva ta mînia celuice stăpîneşte, nu-ţi părăsi locul, căci sîngele rece te păzeşte de mari păcate.

5 T here is an evil which I have seen under the sun, the sort of error which proceeds from the ruler.

Este un rău pe care l-am văzut supt soare, ca o greşală, care vine dela celce cîrmuieşte:

6 F olly is set in great dignity, and the rich sit in a low place.

nebunia este pusă în dregătorii înalte, iar bogaţii stau în locuri de jos.

7 I have seen servants on horses, and princes walking like servants on the earth.

Am văzut robi călări, şi voivozi mergînd pe jos ca nişte robi.

8 H e who digs a pit may fall into it; and whoever breaks through a wall may be bitten by a snake.

Cine sapă groapa altuia, cade el în ea, şi cine surpă un zid, va fi muşcat de un sarpe.

9 W hoever carves out stones may be injured by them. Whoever splits wood may be endangered thereby.

Cine sfarmă pietre, este rănit de ele, şi cine despică lemne este în primejdie.

10 I f the ax is blunt, and one doesn’t sharpen the edge, then he must use more strength; but skill brings success.

Cînd se toceşte ferul, şi rămîne neascuţit, trebuie să-ţi îndoieşti puterile; de aceea la izbîndă ajungi prin înţelepciune.

11 I f the snake bites before it is charmed, then is there no profit for the charmer’s tongue.

Cînd muşcă şarpele, fiindcă n'a fost vrăjit, vrăjitorul n'are niciun cîştig din meşteşugul lui.

12 T he words of a wise man’s mouth are gracious; but a fool is swallowed by his own lips.

Cuvintele unui înţelept sînt plăcute, dar buzele nebunului îi aduc pieirea.

13 T he beginning of the words of his mouth is foolishness; and the end of his talk is mischievous madness.

Cel dintîi cuvînt care -i iese din gură este nebunie, şi cel din urmă este o nebunie şi mai rea.

14 A fool also multiplies words. Man doesn’t know what will be; and that which will be after him, who can tell him?

Nebunul spune o mulţime de vorbe, măcarcă omul nu ştie ce se va întîmpla, şi cine -i va spune ce va fi după el?

15 T he labor of fools wearies every one of them; for he doesn’t know how to go to the city.

Truda nebunului oboseşte pe celce nu cunoaşte drumul spre cetate.

16 W oe to you, land, when your king is a child, and your princes eat in the morning!

Vai de tine, ţară, al cărei împărat este un copil, şi ai cărei voivozi benchetuiesc de dimineaţă!

17 H appy are you, land, when your king is the son of nobles, and your princes eat in due season, for strength, and not for drunkenness!

Ferice de tine ţară, al cărei împărat este de neam mare, şi ai cărei voivozi mănîncă la vremea potrivită, ca să-şi întărească puterile, nu ca să se dedea la beţie!

18 B y slothfulness the roof sinks in; and through idleness of the hands the house leaks.

Cînd mînile sînt leneşe, se lasă grinda, şi cînd se lenevesc mînile, plouă în casă.

19 A feast is made for laughter, and wine makes the life glad; and money is the answer for all things.

Ospeţele se fac pentru petrecere, vinul înveseleşte viaţa, iar argintul le dă pe toate.

20 D on’t curse the king, no, not in your thoughts; and don’t curse the rich in your bedroom: for a bird of the sky may carry your voice, and that which has wings may tell the matter.

Nu blestema pe împărat, nici chiar în gînd, şi nu blestema pe cel bogat în odaia în care te culci; căci s'ar putea întîmpla ca pasărea cerului să-ţi ducă vorba, şi un sol înaripat să-ţi dea pe faţă vorbele.