1 L as moscas muertas hacen heder y corrompen el perfume del perfumista; así es una pequeña locura al que es estimado como sabio y honorable.

Muştele moarte strică şi acresc untdelemnul negustorului de unsori; tot aşa, puţină nebunie biruie înţelepciunea şi slava.

2 E l corazón del sabio está a su mano derecha, mas el corazón del necio a su mano izquierda.

Inima înţeleptului este la dreapta lui, iar inima nebunului la stînga lui.

3 A un mientras va de camino, al necio le falta cordura, y va diciendo a todos que es necio.

Şi pe orice drum ar merge nebunul, peste tot îi lipseşte mintea, şi spune tuturor că este un nebun!

4 A unque el ánimo del príncipe se exalte contra ti, no pierdas la calma, porque la mansedumbre hace cesar grandes ofensas.

Cînd izbucneşte împotriva ta mînia celuice stăpîneşte, nu-ţi părăsi locul, căci sîngele rece te păzeşte de mari păcate.

5 H ay un mal que he visto debajo del sol, a manera de error emanado del príncipe:

Este un rău pe care l-am văzut supt soare, ca o greşală, care vine dela celce cîrmuieşte:

6 q ue la necedad está colocada en grandes alturas, y los ricos están sentados en lugar bajo.

nebunia este pusă în dregătorii înalte, iar bogaţii stau în locuri de jos.

7 H e visto siervos a caballo, y príncipes que andaban como siervos sobre la tierra.

Am văzut robi călări, şi voivozi mergînd pe jos ca nişte robi.

8 E l que haga un hoyo caerá en él; y al que aportille el vallado, lo morderá la serpiente.

Cine sapă groapa altuia, cade el în ea, şi cine surpă un zid, va fi muşcat de un sarpe.

9 Q uien corta piedras, se hiere con ellas; el que parte leña, en ello peligra.

Cine sfarmă pietre, este rănit de ele, şi cine despică lemne este în primejdie.

10 S i se embota el hierro y su filo no es amolado, hay que aumentar el esfuerzo; lo provechoso es emplear la sabiduría.

Cînd se toceşte ferul, şi rămîne neascuţit, trebuie să-ţi îndoieşti puterile; de aceea la izbîndă ajungi prin înţelepciune.

11 S i la serpiente muerde antes de ser encantada, de nada sirve el encantador.

Cînd muşcă şarpele, fiindcă n'a fost vrăjit, vrăjitorul n'are niciun cîştig din meşteşugul lui.

12 L as palabras del sabio están llenas de gracia, mas los labios del necio causan su propia ruina.

Cuvintele unui înţelept sînt plăcute, dar buzele nebunului îi aduc pieirea.

13 E l comienzo de las palabras de su boca es necedad; el final de su charla, nocivo desvarío.

Cel dintîi cuvînt care -i iese din gură este nebunie, şi cel din urmă este o nebunie şi mai rea.

14 E l necio multiplica sus palabras. Si nadie sabe lo que ha de acontecer, ¿quién le hará saber lo que después de él será?

Nebunul spune o mulţime de vorbe, măcarcă omul nu ştie ce se va întîmpla, şi cine -i va spune ce va fi după el?

15 T anto fatiga a los necios el trabajo, que ni aun saben por dónde ir a la ciudad.

Truda nebunului oboseşte pe celce nu cunoaşte drumul spre cetate.

16 ¡ Ay de ti, tierra, cuando tu rey es un muchacho, y tus príncipes banquetean desde la mañana!

Vai de tine, ţară, al cărei împărat este un copil, şi ai cărei voivozi benchetuiesc de dimineaţă!

17 ¡ Bienaventurada tú, tierra, cuando tu rey es hijo de nobles y tus príncipes comen a su hora para reponer sus fuerzas y no para beber!

Ferice de tine ţară, al cărei împărat este de neam mare, şi ai cărei voivozi mănîncă la vremea potrivită, ca să-şi întărească puterile, nu ca să se dedea la beţie!

18 P or la pereza se cae la techumbre, y por cruzarse de brazos hay goteras en la casa.

Cînd mînile sînt leneşe, se lasă grinda, şi cînd se lenevesc mînile, plouă în casă.

19 P or placer se hace el banquete, el vino alegra a los vivos y el dinero responde por todo.

Ospeţele se fac pentru petrecere, vinul înveseleşte viaţa, iar argintul le dă pe toate.

20 N i aun en tu pensamiento hables mal del rey, ni en lo secreto de tu cámara hables mal del rico; porque las aves del cielo llevarán la voz, los seres alados se lo harán saber.

Nu blestema pe împărat, nici chiar în gînd, şi nu blestema pe cel bogat în odaia în care te culci; căci s'ar putea întîmpla ca pasărea cerului să-ţi ducă vorba, şi un sol înaripat să-ţi dea pe faţă vorbele.