1 D espués de esto, Jesús fue al otro lado del Mar de Galilea, el de Tiberias.

După aceea, Isus S'a dus dincolo de marea Galileii, numită marea Tiberiadei.

2 Y lo seguía una gran multitud, porque veían las señales que hacía en los enfermos.

O mare gloată mergea după El, pentrucă vedea semnele pe cari le făcea cu cei bolnavi.

3 E ntonces subió Jesús a un monte y se sentó allí con sus discípulos.

Isus S'a suit pe munte, şi şedea acolo cu ucenicii Săi.

4 Y estaba cerca la Pascua, la fiesta de los judíos.

Paştele, praznicul Iudeilor, erau aproape.

5 C uando alzó Jesús los ojos y vio que había venido a él una gran multitud, dijo a Felipe: —¿De dónde compraremos pan para que coman estos?

Isus Şi -a ridicat ochii, şi a văzut că o mare gloată vine spre El. Şi a zis lui Filip:,, De unde avem să cumpărăm pîni ca să mănînce oamenii aceştia?``

6 P ero esto decía para probarlo, porque él sabía lo que iba a hacer.

Spunea lucrul acesta ca să -l încerce, pentrucă ştia ce are de gînd să facă.

7 F elipe le respondió: —Doscientos denarios de pan no bastarían para que cada uno de ellos tomara un poco.

Filip i -a răspuns:,, Pînile, pe cari le-am putea cumpăra cu două sute de lei (Greceşte: dinari.), n'ar ajunge ca fiecare să capete puţintel din ele.``

8 U no de sus discípulos, Andrés, hermano de Simón Pedro, le dijo:

Unul din ucenicii Săi, Andrei, fratele lui Simon Petru, I -a zis:

9 — Aquí hay un muchacho que tiene cinco panes de cebada y dos pescados; pero ¿qué es esto para tantos?

Este aici un băieţel, care are cinci pîni de orz şi doi peşti; dar ce sînt acestea la atîţia?``

10 E ntonces Jesús dijo: —Haced recostar a la gente. Había mucha hierba en aquel lugar, y se recostaron como en número de cinco mil hombres.

Isus a zis:,, Spuneţi oamenilor să şadă jos.`` În locul acela era multă iarbă. Oamenii au şezut jos, în număr de aproape cinci mii.

11 T omó Jesús aquellos panes y, después de dar gracias, los repartió entre los discípulos, y los discípulos entre los que estaban recostados; de igual manera hizo con los pescados, dándoles cuanto querían.

Isus a luat pînile, a mulţămit lui Dumnezeu, le -a împărţit ucenicilor, iar ucenicii le-au împărţit celorce şedeau jos; de asemenea, le -a dat şi din peşti cît au voit.

12 Y cuando se saciaron, dijo a sus discípulos: —Recoged los pedazos que sobraron, para que no se pierda nada.

Dupăce s'au săturat, Isus a zis ucenicilor Săi:,, Strîngeţi fărămiturile cari au rămas, ca să nu se piardă nimic.``

13 R ecogieron, pues, y llenaron doce cestas de pedazos que de los cinco panes de cebada sobraron a los que habían comido.

Le-au adunat deci, şi au umplut douăsprezece coşuri cu fărămiturile cari rămăseseră din cele cinci pîni de orz, după ce mîncaseră toţi.

14 E ntonces aquellos hombres, al ver la señal que Jesús había hecho, dijeron: «Verdaderamente éste es el Profeta que había de venir al mundo.»

Oamenii aceia, cînd au văzut minunea, pe care o făcuse Isus, ziceau:,, Cu adevărat, acesta este proorocul cel aşteptat în lume.``

15 P ero entendiendo Jesús que iban a venir para apoderarse de él y hacerlo rey, volvió a retirarse al monte él solo. Jesús anda sobre el mar

Isus, fiindcă ştia că au de gînd să vină să -L ia cu sila ca să -L facă împărat, S'a dus iarăş la munte, numai El singur. Isus umblă pe mare.

16 A l anochecer descendieron sus discípulos al mar,

Cînd s'a înserat, ucenicii Lui s'au coborît la marginea mării.

17 y entrando en una barca iban cruzando el mar hacia Capernaúm. Ya había oscurecido, y Jesús todavía no había venido a ellos.

S'au suit într'o corabie, şi treceau marea, ca să se ducă în Capernaum. Se întunecase, şi Isus tot nu venise la ei.

18 E l mar estaba agitado, porque soplaba un fuerte viento.

Sufla un vînt puternic şi marea era întărîtată.

19 C uando habían remado como veinticinco o treinta estadios, vieron a Jesús que andaba sobre el mar y se acercaba a la barca, y tuvieron miedo.

După ce au vîslit cam douăzeci şi cinci sau treizeci de stadii, văd pe Isus umblînd pe mare şi apropiindu-Se de corabie. Şi s'au înfricoşat.

20 P ero él les dijo: —Yo soy; no temáis.

Dar Isus le -a zis:,, Eu sînt, nu vă temeţi!``

21 E ntonces ellos lo recibieron con gusto en la barca, la cual llegó en seguida a la tierra a donde iban. La gente busca a Jesús

Voiau deci să -L ia în corabie. Şi corabia a sosit îndată la locul spre care mergeau.

22 A l día siguiente, la gente que estaba al otro lado del mar se dio cuenta de que no había habido allí más que una sola barca, y que Jesús no había entrado en ella con sus discípulos, sino que estos se habían ido solos.

Norodul, care rămăsese de cealaltă parte a mării, băgase de seamă că acolo nu era decît o corabie, şi că Isus nu Se suise în corabia aceasta cu ucenicii Lui, ci ucenicii plecaseră singuri cu ea.

23 P ero otras barcas habían llegado de Tiberias junto al lugar donde habían comido el pan después de haber dado gracias el Señor.

A doua zi sosiseră alte corăbii din Tiberiada, aproape de locul unde mîncaseră ei pînea, dupăce Domnul mulţămise lui Dumnezeu.

24 C uando vio, pues, la gente que Jesús no estaba allí, ni sus discípulos, entraron en las barcas y fueron a Capernaúm, buscando a Jesús. Jesús, el pan de vida

Cînd au văzut noroadele că nici Isus, nici ucenicii Lui nu erau acolo, s'au suit şi ele în corăbiile acestea, şi s'au dus la Capernaum să caute pe Isus.

25 Y hallándolo al otro lado del mar, le preguntaron: —Rabí, ¿cuándo llegaste acá?

Cînd L-au găsit, dincolo de mare, I-au zis:,,Învăţătorule, cînd ai venit aici?``

26 R espondió Jesús y les dijo: —De cierto, de cierto os digo que me buscáis, no porque habéis visto las señales, sino porque comisteis el pan y os saciasteis.

Drept răspuns, Isus le -a zis:,, Adevărat, adevărat, vă spun, că Mă căutaţi nu pentrucă aţi văzut semne, ci pentrucă aţi mîncat din pînile acelea, şi v'aţi săturat.

27 T rabajad, no por la comida que perece, sino por la comida que permanece para vida eterna, la cual os dará el Hijo del hombre, porque a éste señaló Dios, el Padre.

Lucraţi nu pentru mîncarea peritoare, ci pentru mîncarea, care rămîne pentru viaţa vecinică, şi pe care v'o va da Fiul omului; căci Tatăl, adică, însuş Dumnezeu, pe el L -a însemnat cu pecetea Lui.``

28 E ntonces le preguntaron: —¿Qué debemos hacer para poner en práctica las obras de Dios?

Ei I-au zis:,, Ce să facem ca să săvîrşim lucrările lui Dumnezeu?``

29 R espondió Jesús y les dijo: —Ésta es la obra de Dios, que creáis en aquel que él ha enviado.

Isus le -a răspuns:,, Lucrarea pe care o cere Dumnezeu este aceasta: să credeţi în Acela, pe care L -a trimes El.``

30 E ntonces le dijeron: —¿Qué señal, pues, haces tú, para que veamos y te creamos? ¿Qué obra haces?

Ce semn faci Tu, deci``, I-au zis ei,,, ca să -l vedem, şi să credem în Tine? Ce lucrezi Tu?

31 N uestros padres comieron el maná en el desierto, como está escrito: “Les dio a comer pan del cielo.”

Părinţii noştri au mîncat mană în pustie, după cum este scris:, Le -a dat să mănînce pîne din cer.``

32 Y Jesús les dijo: —De cierto, de cierto os digo: Moisés no os dio el pan del cielo, pero mi Padre os da el verdadero pan del cielo,

Isus le -a zis:,, Adevărat, adevărat, vă spun, că Moise nu v'a dat pînea din cer, ci Tatăl Meu vă dă adevărata pîne din cer;

33 p orque el pan de Dios es aquel que descendió del cielo y da vida al mundo.

căci Pînea lui Dumnezeu este aceea care se pogoară din cer, şi dă lumii viaţa``.

34 L e dijeron: —Señor, danos siempre este pan.

Doamne``, I-au zis ei,,, dă-ne totdeauna această pîne.``

35 J esús les respondió: —Yo soy el pan de vida. El que a mí viene nunca tendrá hambre, y el que en mí cree no tendrá sed jamás.

Isus le -a zis:,, Eu sînt Pînea vieţii. Cine vine la Mine, nu va flămînzi niciodată; şi cine crede în Mine, nu va înseta niciodată.

36 P ero ya os he dicho que, aunque me habéis visto, no creéis.

Dar v'am spus că M'aţi şi văzut, şi tot nu credeţi.

37 T odo lo que el Padre me da, vendrá a mí, y al que a mí viene, no lo echo fuera.

Tot ce-Mi dă Tatăl, va ajunge la Mine; şi pe cel ce vine la Mine, nu -l voi izgoni afară:

38 H e descendido del cielo, no para hacer mi voluntad, sino la voluntad del que me envió.

căci M'am pogorît din cer ca să fac nu voia Mea, ci voia Celui ce M'a trimes.

39 Y la voluntad del Padre, que me envió, es que no pierda yo nada de todo lo que él me da, sino que lo resucite en el día final.

Şi voia Celuice M'a trimes, este să nu pierd nimic din tot ce Mi -a dat El, ci să -l înviez în ziua de apoi.

40 Y ésta es la voluntad del que me ha enviado: que todo aquel que ve al Hijo y cree en él tenga vida eterna; y yo lo resucitaré en el día final.

Voia Tatălui meu este ca oricine vede pe Fiul, şi crede în El, să aibă viaţa vecinică; şi Eu îl voi învia în ziua de apoi.``

41 M urmuraban entonces de él los judíos, porque había dicho: «Yo soy el pan que descendió del cielo»,

Iudeii cîrteau împotriva Lui, pentrucă zisese:,, Eu sînt pînea care s'a pogorît din cer.``

42 y decían: —Éste, ¿no es Jesús el hijo de José, cuyo padre y madre nosotros conocemos? ¿Cómo dice ahora: “Del cielo he descendido”?

Şi ziceau:,, Oare nu este acesta Isus, fiul lui Iosif, pe al cărui tată şi mamă îi cunoaştem? Cum dar zice El:, Eu M'am pogorît din cer?``

43 J esús respondió y les dijo: —No murmuréis entre vosotros.

Isus le -a răspuns:,, Nu cîrtiţi între voi.

44 N adie puede venir a mí, si el Padre, que me envió, no lo atrae; y yo lo resucitaré en el día final.

Nimeni nu poate veni la Mine, dacă nu -l atrage Tatăl, care M'a trimes; şi Eu îl voi învia în ziua de apoi.

45 E scrito está en los Profetas: “Y todos serán enseñados por Dios.” Así que, todo aquel que oye al Padre y aprende de él, viene a mí.

În prooroci este scris:, Toţi vor fi învăţaţi de Dumnezeu.` Aşa că oricine a ascultat pe Tatăl, şi a primit învăţătura Lui, vine la Mine.

46 N o que alguien haya visto al Padre; sólo aquel que viene de Dios, ése ha visto al Padre.

Nu că cineva a văzut pe Tatăl, afară de Acela care vine dela Dumnezeu; da, Acela a văzut pe Tatăl.

47 D e cierto, de cierto os digo: El que cree en mí tiene vida eterna.

Adevărat, adevărat, vă spun, că cine crede în Mine, are viaţa vecinică.

48 Y o soy el pan de vida.

Eu sînt Pînea vieţii.

49 V uestros padres comieron el maná en el desierto, y aun así murieron.

Părinţii voştri au mîncat mană în pustie, şi au murit.

50 É ste es el pan que desciende del cielo para que no muera quien coma de él.

Pînea, care se pogoară din cer, este de aşa fel, ca cineva să mănînce din ea, şi să nu moară.

51 Y o soy el pan vivo que descendió del cielo; si alguien come de este pan, vivirá para siempre; y el pan que yo daré es mi carne, la cual yo daré por la vida del mundo.

Eu sînt Pînea vie, care s'a pogorît din cer. Dacă mănîncă cineva din pînea aceasta, va trăi în veac; şi pînea, pe care o voi da Eu, este trupul Meu, pe care îl voi da pentru viaţa lumii.``

52 E ntonces los judíos discutían entre sí, diciendo: —¿Cómo puede éste darnos a comer su carne?

La auzul acestor cuvinte, Iudeii se certau între ei, şi ziceau:,, Cum poate omul acesta să ne dea trupul Lui să -l mîncăm?``

53 J esús les dijo: —De cierto, de cierto os digo: Si no coméis la carne del Hijo del hombre y bebéis su sangre, no tenéis vida en vosotros.

Isus le -a zis:,, Adevărat, adevărat, vă spun, că, dacă nu mîncaţi trupul Fiului omului, şi dacă nu beţi sîngele Lui, n'aveţi viaţa în voi înşivă.

54 E l que come mi carne y bebe mi sangre tiene vida eterna, y yo lo resucitaré en el día final,

Cine mănîncă trupul Meu, şi bea sîngele Meu, are viaţa vecinică; şi Eu îl voi învia în ziua de apoi.

55 p orque mi carne es verdadera comida y mi sangre es verdadera bebida.

Căci trupul Meu este cu adevărat o hrană, şi sîngele Meu este cu adevărat o băutură.

56 E l que come mi carne y bebe mi sangre permanece en mí y yo en él.

Cine mănîncă trupul Meu, şi bea sîngele Meu, rămîne în Mine, şi Eu rămîn în el.

57 A sí como me envió el Padre viviente y yo vivo por el Padre, también el que me come vivirá por mí.

După cum Tatăl, care este viu, M'a trimes pe Mine, şi Eu trăiesc prin Tatăl, tot aşa, cine Mă mănîncă pe Mine, va trăi şi el prin Mine.

58 É ste es el pan que descendió del cielo; no como vuestros padres, que comieron el maná y murieron; el que come este pan vivirá eternamente.

Astfel este pînea, care s'a pogorît din cer, nu ca mana, pe care au mîncat -o părinţii voştri, şi totuş au murit: cine mănîncă pînea aceasta, va trăi în veac.``

59 E stas cosas dijo en Capernaúm, enseñando en una sinagoga. Palabras de vida eterna

Isus a spus aceste lucruri în sinagogă, cînd învăţa pe oameni în Capernaum.

60 A l oír esto, muchos de sus discípulos dijeron: —Dura es esta palabra; ¿quién la puede oír?

Mulţi din ucenicii Lui, după ce au auzit aceste cuvinte, au zis:,, Vorbirea aceasta este prea de tot: cine poate s'o sufere?``

61 S abiendo Jesús en sí mismo que sus discípulos murmuraban de esto, les dijo: —¿Esto os escandaliza?

Isus, care ştia în Sine că ucenicii Săi cîrteau împotriva vorbirii acesteia, le -a zis:,, Vorbirea aceasta este pentru voi o pricină de poticnire?

62 ¿ Pues qué, si vierais al Hijo del hombre subir a donde estaba primero?

Dar dacă aţi vedea pe Fiul omului suindu-Se unde era mai înainte?...

63 E l espíritu es el que da vida; la carne para nada aprovecha. Las palabras que yo os he hablado son espíritu y son vida.

Duhul este acela care dă viaţă, carnea nu foloseşte la nimic; cuvintele, pe cari vi le-am spus Eu, sînt duh şi viaţă.

64 P ero hay algunos de vosotros que no creen —porque Jesús sabía desde el principio quiénes eran los que no creían y quién lo había de entregar—.

Dar sînt unii din voi cari nu cred.`` Căci Isus ştia dela început cine erau ceice nu cred, şi cine era celce avea să -L vîndă.

65 Y dijo: —Por eso os he dicho que ninguno puede venir a mí, si no le es dado del Padre.

Şi a adăogat:,, Tocmai de aceea v'am spus că nimeni nu poate să vină la Mine, dacă nu i -a fost dat de Tatăl Meu.``

66 D esde entonces muchos de sus discípulos volvieron atrás y ya no andaban con él.

Din clipa aceea, mulţi din ucenicii Lui s'au întors înapoi, şi nu mai umblau cu El.

67 D ijo entonces Jesús a los doce: —¿Queréis acaso iros también vosotros?

Atunci Isus a zis celor doisprezece:,, Voi nu vreţi să vă duceţi?``

68 L e respondió Simón Pedro: —Señor, ¿a quién iremos? Tú tienes palabras de vida eterna.

Doamne``, I -a răspuns Simon Petru,,, la cine să ne ducem? Tu ai cuvintele vieţii vecinice.

69 Y nosotros hemos creído y conocido que tú eres el Cristo, el Hijo del Dios viviente.

Şi noi am crezut, şi am ajuns la cunoştinţa că Tu eşti Hristosul, Sfîntul lui Dumnezeu.``

70 J esús les respondió: —¿No os he escogido yo a vosotros los doce, y uno de vosotros es diablo?

Isus le -a răspuns:,, Nu v'am ales Eu pe voi cei doisprezece? Şi totuş unul din voi este un drac.``

71 H ablaba de Judas Iscariote hijo de Simón, porque él era el que lo iba a entregar, y era uno de los doce.

Vorbea despre Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul; căci el avea să -L vîndă: el, unul din cei doisprezece.