1 S u propio deseo busca el que se aparta y se entremete en todo negocio.

Cel ursuz caută ce -i place lui, se supără de orice lucru bun. -

2 N o se complace el necio en la inteligencia, sino en manifestar su propia opinión.

Nebunului nu -i este de învăţătură, ci vrea să arate ce ştie el. -

3 C on el malvado viene también el menosprecio, y con el que deshonra, la afrenta.

Cînd vine cel rău, vine şi dispreţul; şi odată cu ruşinea, vine şi ocara. -

4 A guas profundas son las palabras de la boca del hombre; y arroyo que rebosa es la fuente de la sabiduría.

Cuvintele gurii unui om sînt ca nişte ape adînci; izvorul înţelepciunii este ca un şivoi care curge într'una. -

5 T ener respeto a la persona del malvado para pervertir el derecho del justo, no es bueno.

Nu este bine să ai în vedere faţa celui rău, ca să nedreptăţeşti pe cel neprihănit la judecată. -

6 L os labios del necio provocan contienda; su boca, a los azotes llama.

Vorbele nebunului aduc ceartă, şi gura lui înjură pînă stîrneşte lovituri. -

7 L a boca del necio le acarrea quebranto; sus labios son trampas para su propia vida.

Gura nebunului îi aduce pieirea, şi buzele îi sînt o cursă pentru suflet. -

8 L as palabras del chismoso son como bocados suaves que penetran hasta las entrañas.

Cuvintele bîrfitorului sînt ca prăjiturile: alunecă pînă în fundul măruntaielor. -

9 E l que es negligente en su trabajo es hermano del hombre destructor.

Cine se leneveşte în lucrul lui este frate cu cel ce nimiceşte. -

10 F uerte torre es el nombre de Jehová; a ella corre el justo y se siente seguro.

Numele Domnului este un turn tare; cel neprihănit fuge în el, şi stă la adăpost. -

11 L as riquezas del rico son su ciudad fortificada; como un muro defensivo se las imagina.

Averea este o cetate întărită pentru cel bogat; în închipuirea lui, ea este un zid înalt. -

12 A ntes del quebranto se engríe el corazón del hombre, pero antes de los honores está la humildad.

Înainte de pieire, inima omului se îngîmfă, dar smerenia merge înaintea slavei. -

13 A l que responde sin haber escuchado, la palabra le es fatuidad y vergüenza.

Cine răspunde fără să fi ascultat, face o prostie şi îşi trage ruşinea. -

14 E l ánimo del hombre le sostendrá en su enfermedad, pero ¿quién sostendrá a un ánimo angustiado?

Duhul omului îl sprijineşte la boală; dar duhul doborît de întristare, cine -l va ridica? -

15 E l corazón del inteligente adquiere sabiduría, y el oído de los sabios busca la ciencia.

O inimă pricepută dobîndeşte ştiinţa, şi urechea celor înţelepţi caută ştiinţa. -

16 L os regalos de un hombre le abren el camino que lleva a la presencia de los grandes.

Darurile unui om îi fac loc, şi -i deschid intrarea înaintea celor mari. -

17 J usto parece el primero que aboga por su causa, pero viene su adversario y le rebate.

Cel care vorbeşte întîi în pricina lui, pare că are dreptate, dar vine celalt, şi -l ia la cercetare. -

18 L as suertes ponen fin a los pleitos y deciden entre los poderosos.

Sorţul pune capăt neînţelegerilor, şi hotărăşte între cei puternici. -

19 E l hermano ofendido es más tenaz que una ciudad fuerte, y las contiendas entre hermanos son como cerrojos de alcázar.

Fraţii nedreptăţiţi sînt mai greu de cîştigat decît o cetate întărită, şi certurile lor sînt tot aşa de greu de înlăturat ca zăvoarele unei case împărăteşti. -

20 D el fruto de la boca del hombre se llena su vientre; se sacia del producto de sus labios.

Din rodul gurii lui îşi satură omul trupul, din venitul buzelor lui se satură. -

21 L a muerte y la vida están en poder de la lengua; el que la ama, comerá de sus frutos.

Moartea şi viaţa sînt în puterea limbii; oricine o iubeşte, îi va mînca roadele. -

22 E l que encuentra esposa encuentra el bien y alcanza la benevolencia de Jehová.

Cine găseşte o nevastă bună, găseşte fericirea; este un har pe care -l capătă dela Domnul. -

23 E l pobre habla con ruegos; el rico responde con dureza.

Săracul vorbeşte rugîndu-se, dar bogatul răspunde cu asprime. -

24 E l hombre que tiene amigos debe ser amistoso, y amigos hay más unidos que un hermano.

Cine îşi face mulţi prieteni, îi face spre nenorocirea lui, dar este un prieten care ţine mai mult la tine decît un frate. -