1 E l hombre esquivo busca sus caprichos, Y se irrita contra todo consejo.

Cel ursuz caută ce -i place lui, se supără de orice lucru bun. -

2 N o toma placer el necio en la inteligencia, Sino en que su corazón se manifieste.

Nebunului nu -i este de învăţătură, ci vrea să arate ce ştie el. -

3 C uando viene el impío, viene también el menosprecio, Y con el deshonrador, la afrenta.

Cînd vine cel rău, vine şi dispreţul; şi odată cu ruşinea, vine şi ocara. -

4 A guas profundas son las palabras de la boca del hombre; Y arroyo que rebosa, la fuente de la sabiduría.

Cuvintele gurii unui om sînt ca nişte ape adînci; izvorul înţelepciunii este ca un şivoi care curge într'una. -

5 T ener respeto a la persona del impío, Para pervertir el derecho del justo, no es bueno.

Nu este bine să ai în vedere faţa celui rău, ca să nedreptăţeşti pe cel neprihănit la judecată. -

6 L os labios del necio provocan contiendas; Y su boca llama a los azotes.

Vorbele nebunului aduc ceartă, şi gura lui înjură pînă stîrneşte lovituri. -

7 L a boca del necio es quebrantamiento para sí, Y sus labios son una trampa para su alma.

Gura nebunului îi aduce pieirea, şi buzele îi sînt o cursă pentru suflet. -

8 L as palabras del chismoso son como golosinas, Que penetran hasta el fondo de sus entrañas.

Cuvintele bîrfitorului sînt ca prăjiturile: alunecă pînă în fundul măruntaielor. -

9 T ambién el que es negligente en su trabajo Es hermano del hombre disipador.

Cine se leneveşte în lucrul lui este frate cu cel ce nimiceşte. -

10 T orreón fuerte es el nombre de Jehová; A él se acogerá el justo, y estará a salvo.

Numele Domnului este un turn tare; cel neprihănit fuge în el, şi stă la adăpost. -

11 L as riquezas del rico son su ciudad fortificada, Y como un muro alto en su imaginación.

Averea este o cetate întărită pentru cel bogat; în închipuirea lui, ea este un zid înalt. -

12 A ntes del quebrantamiento se ensoberbece el corazón del hombre, Y antes de la honra es la humildad.

Înainte de pieire, inima omului se îngîmfă, dar smerenia merge înaintea slavei. -

13 R esponder antes de haber escuchado, Es fatuidad y oprobio.

Cine răspunde fără să fi ascultat, face o prostie şi îşi trage ruşinea. -

14 E l ánimo del hombre le sostiene en su enfermedad; Mas ¿quién sostendrá al animo angustiado?

Duhul omului îl sprijineşte la boală; dar duhul doborît de întristare, cine -l va ridica? -

15 E l corazón del entendido adquiere sabiduría; Y el oído de los sabios busca la ciencia.

O inimă pricepută dobîndeşte ştiinţa, şi urechea celor înţelepţi caută ştiinţa. -

16 L a dádiva del hombre le ensancha el camino Y le conduce a la presencia de los grandes.

Darurile unui om îi fac loc, şi -i deschid intrarea înaintea celor mari. -

17 P arece tener razón el primero que aboga por su causa; Pero viene su adversario, y le descubre.

Cel care vorbeşte întîi în pricina lui, pare că are dreptate, dar vine celalt, şi -l ia la cercetare. -

18 L a suerte pone fin a los pleitos, Y decide entre los poderosos.

Sorţul pune capăt neînţelegerilor, şi hotărăşte între cei puternici. -

19 E l hermano ofendido es más tenaz que una ciudad fuerte, Y las contiendas de los hermanos son como cerrojos de alcázar.

Fraţii nedreptăţiţi sînt mai greu de cîştigat decît o cetate întărită, şi certurile lor sînt tot aşa de greu de înlăturat ca zăvoarele unei case împărăteşti. -

20 D el fruto de la boca del hombre se llenará su vientre; Se saciará del producto de sus labios.

Din rodul gurii lui îşi satură omul trupul, din venitul buzelor lui se satură. -

21 L a muerte y la vida están en poder de la lengua, Y el que la cuida comerá de sus frutos.

Moartea şi viaţa sînt în puterea limbii; oricine o iubeşte, îi va mînca roadele. -

22 E l que halla esposa halla el bien, Y alcanza la benevolencia de Jehová.

Cine găseşte o nevastă bună, găseşte fericirea; este un har pe care -l capătă dela Domnul. -

23 E l pobre habla con ruegos, Mas el rico responde durezas.

Săracul vorbeşte rugîndu-se, dar bogatul răspunde cu asprime. -

24 E l hombre que tiene amigos ha de mostrarse amigo; Y hay amigo más unido que un hermano.

Cine îşi face mulţi prieteni, îi face spre nenorocirea lui, dar este un prieten care ţine mai mult la tine decît un frate. -