1 L os proverbios de Salomón. El hijo sabio alegra al padre, Pero el hijo necio es la tristeza de su madre.

Pildele lui Solomon. Un fiu înţelept este bucuria tatălui, dar un fiu nebun este mîhnirea mamei sale.

2 L os tesoros de maldad no serán de provecho; Mas la justicia libra de muerte.

Comorile cîştigate pe nedrept nu folosesc, dar neprihănirea izbăveşte dela moarte.

3 J ehová no dejará padecer hambre al justo; Mas rechazará la ambición de los impíos.

Domnul nu lasă pe cel neprihănit să sufere de foame, dar îndepărtează pofta celor răi.

4 L a mano negligente empobrece; Mas la mano de los diligentes enriquece.

Cine lucrează cu o mînă leneşă sărăceşte, dar mîna celor harnici îmbogăţeşte.

5 E l que recoge en el verano es hombre sensato; El que duerme en el tiempo de la siega es hijo que avergüenza.

Cine strînge vara, este un om chibzuit, cine doarme în timpul seceratului este un om care face ruşine.

6 H ay bendiciones sobre la cabeza del justo; Pero la violencia cerrará la boca de los impíos.

Pe capul celui neprihănit sînt binecuvîntări, dar gura celor răi ascunde sîlnicie.

7 L a memoria del justo será bendita; Mas el nombre de los impíos se pudrirá.

Pomenirea celui neprihănit este binecuvîntată, dar numele celor răi putrezeşte. -

8 E l sabio de corazón acepta los mandatos; Mas el charlatán corre a su ruina.

Cine are o inimă înţeleaptă primeşte învăţăturile, dar cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur. -

9 E l que camina en integridad anda seguro; Mas el que pervierte sus caminos será descubierto.

Cine umblă fără prihană, umblă fără teamă, dar cine apucă pe căi strîmbe se dă singur de gol. -

10 E l que guiña el ojo acarrea disgustos; Y el necio de labios caerá.

Cine clipeşte din ochi este o pricină de întristare, şi cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur. -

11 M anantial de vida es la boca del justo; Pero la boca de los impíos encubre violencias.

Gura celui neprihănit este un izvor de viaţă, dar gura celor răi ascunde sîlnicie. -

12 E l odio despierta rencillas; Pero el amor encubre todas las faltas.

Ura stîrneşte certuri, dar dragostea acopere toate greşelile. -

13 E n los labios del prudente se halla sabiduría; Mas la vara es para las espaldas del falto de cordura.

Pe buzele omului priceput se află înţelepciunea, dar nuiaua este pentru spatele celui fără minte. -

14 L os sabios atesoran la sabiduría; Mas la boca del necio es calamidad cercana.

Înţelepţii păstrează ştiinţa, dar gura nebunului este o pieire apropiată. -

15 L as riquezas del rico son su ciudad fortificada; Y el terror de los pobres es su pobreza.

Averea este o cetate întărită pentru cel bogat; dar prăpădirea celor nenorociţi, este sărăcia lor. -

16 L a obra del justo es para vida; Mas el fruto del impío es para pecado.

Cel neprihănit îşi întrebuinţează cîştigul pentru viaţă, iar cel rău îşi întrebuinţează venitul pentru păcat. -

17 C amino a la vida es guardar la instrucción; Pero quien desecha la reprensión, yerra.

Cine îşi aduce aminte de certare apucă pe calea vieţii; dar cel ce uită mustrarea apucă pe căi greşite. -

18 E l que encubre el odio es de labios mentirosos; Y el que propaga calumnia es necio.

Cine ascunde ura, are buze mincinoase, şi cine răspîndeşte bîrfelile este un nebun. -

19 E n las muchas palabras no falta pecado; Mas el que refrena sus labios es prudente.

Cine vorbeşte mult nu se poate să nu păcătuiască, dar cel ce-şi ţine buzele, este un om chibzuit. -

20 P lata escogida es la lengua del justo; Mas el corazón de los impíos es como nada.

Limba celui neprihănit este argint ales; inima celor răi este puţin lucru. -

21 L os labios del justo apacientan a muchos, Mas los necios mueren por falta de entendimiento.

Buzele celui neprihănit înviorează pe mulţi oameni, dar nebunii mor fiindcă n'au judecată. -

22 L a bendición de Jehová es la que enriquece, Y no añade tristeza con ella.

Binecuvîntarea Domnului îmbogăţeşte, şi El nu lasă să fie urmată de niciun necaz. -

23 E l hacer maldad es como una diversión al insensato; Mas la sabiduría recrea al hombre de entendimiento.

Pentru cel nebun este o plăcere să facă răul, dar pentru cel înţelept este o plăcere să lucreze cu pricepere. -

24 L o que el impío teme, eso le vendrá; Pero a los justos les será dado lo que desean.

Celui rău de ce se teme aceea i se întîmplă, dar celor neprihăniţi li se împlineşte dorinţa. -

25 C omo pasa el torbellino, así el malo no permanece; Mas el justo permanece para siempre.

Cum trece vîrtejul, aşa piere cel rău; dar cel neprihănit are temelii vecinice. -

26 C omo el vinagre a los dientes, y como el humo a los ojos, Así es el perezoso para los que lo envían.

Cum este oţetul pentru dinţi şi fumul pentru ochi, aşa este leneşul pentru cel ce -l trimete. -

27 E l temor de Jehová prolonga los días; Mas los años de los impíos serán acortados.

Frica de Domnul lungeşte zilele, dar anii celui rău sînt scurtaţi. -

28 L a esperanza de los justos es alegría; Mas la esperanza de los impíos perecerá.

Aşteptarea celor neprihăniţi nu va fi decît bucurie, dar nădejdea celor răi va pieri. -

29 E l camino de Jehová es fortaleza para el hombre íntegro; Pero es destrucción para los que hacen maldad.

Calea Domnului este un zid de apărare pentru cel nevinovat, dar este o topenie pentru cei ce fac răul. -

30 E l justo no será removido jamás; Pero los impíos no habitarán la tierra.

Cel neprihănit nu se va clătina niciodată, dar cei răi nu vor locui în ţară. -

31 L a boca del justo producirá sabiduría; Mas la lengua perversa será cortada.

Gura celui neprihănit scoate înţelepciune, dar limba stricată va fi nimicită. -

32 L os labios del justo destilan benevolencia; Mas la boca de los impíos habla perversidades.

Buzele celui neprihănit ştiu să vorbească lucruri plăcute, dar gura celor răi spune răutăţi.