1 D ios mío, Dios mío, ¿por qué me has desamparado? ¿Por qué estás tan lejos de mi salvación, y de las palabras de mi clamor?

(Către mai marele cîntăreţilor. Se cîntă ca,, cerboaica zorilor``. Un psalm al lui David.) Dumnezeule! Dumnezeule! Pentruce m'ai părăsit, şi pentruce Te depărtezi fără să-mi ajuţi şi fără s'asculţi plîngerile mele?

2 D ios mío, clamo de día, y no respondes; Y de noche, y no hay para mí reposo.

Strig ziua, Dumnezeule, şi nu-mi răspunzi: strig şi noaptea, şi tot n'am odihnă.

3 P ero tú eres santo, Tú que habitas entre las alabanzas de Israel.

Totuş Tu eşti Cel Sfînt, şi Tu locuieşti în mijlocul laudelor lui Israel.

4 E n ti esperaron nuestros padres; Esperaron, y tú los libraste.

În Tine se încredeau părinţii noştri: se încredeau, şi -i izbăveai.

5 C lamaron a ti, y fueron librados; Confiaron en ti, y no fueron avergonzados.

Strigau către Tine, şi erau scăpaţi; se încredeau în Tine, şi nu rămîneau de ruşine.

6 M as yo soy gusano, y no hombre; Oprobio de los hombres, y despreciado del pueblo.

Dar eu sînt vierme, nu om, am ajuns de ocara oamenilor şi dispreţuit de popor.

7 T odos los que me ven me escarnecen; Tuercen los labios, menean la cabeza, diciendo:

Toţi ceice mă văd îşi bat joc de mine, îşi deschid gura, dau din cap şi zic:

8 S e encomendó a Jehová; líbrele él; Sálvele, puesto que en él se complacía.

S'a încrezut în Domnul! Să -l mîntuiască Domnul, să -l izbăvească, fiindcă -l iubeşte!`` -

9 P ero tú eres el que me sacó del vientre; El que me hizo estar confiado desde que estaba a los pechos de mi madre.

Da, Tu m'ai scos din pîntecele mamei, m'ai pus la adăpost de orice grijă la ţîţele mamei mele;

10 S obre ti fui echado desde el seno; Desde el vientre de mi madre, tú eres mi Dios.

de cînd eram la sînul mamei, am fost supt paza Ta, din pîntecele mamei ai fost Dumnezeul meu.

11 N o te alejes de mí, porque la angustia está cerca; Porque no hay quien ayude.

Nu Te depărta de mine, căci s'apropie necazul, şi nimeni nu-mi vine în ajutor.

12 M e han rodeado muchos toros; Fuertes toros de Basán me han cercado.

O mulţime de tauri sînt împrejurul meu, nişte tauri din Basan mă înconjoară.

13 A brieron sobre mí su boca Como un león rapaz y rugiente.

Îşi deschid gura împotriva mea, ca un leu, care sfîşie şi răcneşte.

14 E stoy derramado como agua, Y todos mis huesos se descoyuntaron; Mi corazón se torna como cera, Derritiéndose en medio de mis entrañas.

Am ajuns ca apa, care se scurge, şi toate oasele mi se despart; mi s'a făcut inima ca ceara, şi se topeşte înlăuntrul meu.

15 C omo un tiesto se secó mi vigor, Y mi lengua se pegó a mi paladar, Y me has puesto en el polvo de la muerte.

Mi se usucă puterea ca lutul, şi mi se lipeşte limba de cerul gurii: m'ai adus în ţărîna morţii.

16 P orque perros me han rodeado; Me ha cercado una banda de malhechores; Horadaron mis manos y mis pies.

Căci nişte cîni mă înconjoară, o ceată de nelegiuiţi dau tîrcoale împrejurul meu, mi-au străpuns mînile şi picioarele:

17 C ontar puedo todos mis huesos; Entretanto, ellos me miran y me observan.

toate oasele aş putea să mi le număr. Ei, însă, pîndesc şi mă privesc;

18 R epartieron entre sí mis vestidos, Y sobre mi túnica echaron suertes.

îşi împart hainele mele între ei, şi trag la sorţ pentru cămaşa mea.

19 M as tú, Jehová, no te alejes; Fortaleza mía, apresúrate a socorrerme.

Dar Tu, Doamne, nu Te depărta! Tu, Tăria mea, vino de grabă în ajutorul meu!

20 L ibra de la espada mi alma, De las garras del perro mi vida.

Scapă-mi sufletul de sabie, şi viaţa din ghiarele cînilor!

21 S álvame de las fauces del león, Y líbrame de los cuernos de los búfalos.

Scapă-mă din gura leului, şi scoate-mă din coarnele bivolului!

22 A nunciaré tu nombre a mis hermanos; En medio de la congregación te alabaré.

Voi vesti Numele Tău fraţilor mei, şi Te voi lăuda în mijlocul adunării.

23 L os que teméis a Jehová, alabadle; Glorificadle, descendencia toda de Jacob, Y temedle vosotros, descendencia toda de Israel.

Cei ce vă temeţi de Domnul, lăudaţi -L! Voi toţi, sămînţa lui Iacov, slăviţi -L! Cutremuraţi-vă înaintea Lui, voi toţi, sămînţa lui Israel!

24 P orque no menospreció ni desdeñó la aflicción del afligido, Ni de él escondió su rostro; Sino que cuando clamó a él, le escuchó.

Căci El nici nu dispreţuieşte, nici nu urăşte necazurile celui nenorocit, şi nu-Şi ascunde Faţa de el, ci îl ascultă cînd strigă către El.

25 D e ti procede mi alabanza en la gran congregación; Mis votos pagaré delante de los que le temen.

În adunarea cea mare, Tu vei fi pricina laudelor mele: şi-mi voi împlini juruinţele în faţa celor ce se tem de Tine.

26 C omerán los humildes, y serán saciados; Alabarán a Jehová los que le buscan; Vivirá su corazón para siempre.

Cei săraci vor mînca şi se vor sătura, ceice caută pe Domnul, Îl vor lăuda: veselă să vă fie inima pe vecie!

27 S e acordarán, y se volverán a Jehová todos los confines de la tierra, Y todas las familias de las naciones adorarán delante de ti.

Toate marginile pămîntului îşi vor aduce aminte şi se vor întoarce la Domnul: toate familiile neamurilor se vor închina înaintea Ta.

28 P orque de Jehová es el reino, Y él regirá las naciones.

Căci a Domnului este împărăţia: El stăpîneşte peste neamuri.

29 C omerán y adorarán todos los poderosos de la tierra; Se postrarán delante de él todos los que descienden al polvo, Puesto que nadie puede conservar la vida a su propia alma.

Toţi cei puternici de pe pămînt vor mînca şi se vor închina şi ei; înaintea Lui se vor pleca toţi ceice se pogoară în ţărînă, ceice nu pot să-şi păstreze viaţa.

30 L a posteridad le servirá; Esto será contado de Jehová hasta la postrera generación.

O sămînţă de oameni li va sluji; şi se va vorbi despre Domnul către ceice vor veni după ei.

31 V endrán, y anunciarán su justicia; A generaciones que no han nacido aún, anunciarán que él hizo esto.

Aceştia vor veni şi vor vesti dreptatea Lui, vor vesti lucrarea Lui poporului care se va naşte.