Lamentaciones 2 ~ Plângeri 2

picture

1 ¡ Cómo oscureció el Señor en su furor a la hija de Sión! Derribó del cielo a la tierra el esplendor de Israel, Y no se acordó del estrado de sus pies en el día de su furor.

Vai! în ce întunecime a aruncat Domnul, în mînia Lui, pe fiica Sionului. A asvîrlit din cer pe pămînt podoaba lui Israel, şi nu Şi -a mai adus aminte de scaunul picioarelor Lui, în ziua mîniei Lui!

2 D estruyó el Señor sin piedad todas las moradas de Jacob; Ha derruido las fortalezas de la hija de Judá, Ha echado por tierra y profanado al reino y a sus príncipes.

Domnul a nimicit, fără milă, toate locuinţele lui Iacov. În urgia Lui, a dărîmat întăriturile fiicei lui Iuda, şi le -a prăvălit la pămînt; a făcut de ocară împărăţia şi căpeteniile ei.

3 C ortó con el ardor de su ira todo el poderío de Israel; Retiró de él su diestra frente al enemigo, Y ha encendido en Jacob como una llama de fuego que devora todo alrededor.

În mînia Lui aprinsă, a doborît toată puterea lui Israel; Şi -a tras înapoi dela el dreapta, înaintea vrăjmaşului, şi a aprins în Iacov o văpaie de foc care mistuieşte toate dejurîmprejur.

4 E ntesó su arco como enemigo, afirmó su mano derecha como adversario, Y destruyó cuanto era hermoso a la vista. En la tienda de la hija de Sión derramó como fuego su enojo.

Şi -a încordat arcul ca un vrăjmaş, Şi -a ridicat dreapta ca un asupritor, şi a prăpădit tot ce era plăcut privirilor, Şi -a vărsat ca un foc urgia peste cortul fiicei Sionului.

5 E l Señor se ha portado como enemigo, destruyó a Israel; Destruyó todos sus palacios, derribó sus fortalezas, Y multiplicó en la hija de Judá la tristeza y el lamento.

Ca un vrăjmaş a ajuns Domnul, a nimicit pe Israel, i -a dărîmat toate palatele, i -a prăbuşit întăriturile, şi a umplut pe fiica lui Iuda de jale şi suspin.

6 H a forzado su cerca como la de un huerto; Destruyó el lugar en donde se congregaban; Jehová ha hecho olvidar las fiestas solemnes y los sábados en Sión, Y en el ardor de su ira ha desechado al rey y al sacerdote.

I -a pustiit cortul sfînt ca pe o grădină, a nimicit locul adunării sale; Domnul a făcut să se uite în Sion sărbătorile şi Sabatul, şi, în mînia Lui năpraznică a lepădat pe împărat şi pe preot.

7 D esechó el Señor su altar, menospreció su santuario; Ha entregado en manos del enemigo los muros de sus palacios; Se alzó un griterío en la casa de Jehová como en día de fiesta.

Domnul Şi -a dispreţuit altarul, Şi -a lepădat locaşul Său cel sfînt. A dat în mînile vrăjmaşului zidurile palatelor Sionului; au răsunat strigătele în casa Domnului, ca într'o zi de sărbătoare.

8 J ehová determinó destruir el muro de la hija de Sión; Extendió el cordel, no retrajo su mano de la destrucción; Hizo, pues, que se lamentara el antemuro y el muro, que juntamente se han desmoronado.

Şi -a pus de gînd Domnul să dărîme zidurile fiicei Sionului; a întins sfoara de măsurat, şi nu Şi -a tras mîna pînă nu le -a nimicit. A cufundat în jale întăritura şi zidurile, cari nu mai sînt, toate, decît nişte dărîmături triste.

9 S us puertas fueron echadas por tierra, destruyó y quebrantó sus cerrojos; Su rey y sus príncipes están entre los gentiles. ¡Ya no hay Ley! Sus profetas tampoco reciben ya visión de Jehová.

Porţile îi sînt cufundate în pămînt; i -a nimicit şi rupt zăvoarele. Împăratul şi căpeteniile sale sînt între neamuri. Lege nu mai au,

10 S e sentaron en tierra, y callaron los ancianos de la hija de Sión; Echaron polvo sobre sus cabezas, se ciñeron de cilicio; Las doncellas de Jerusalén inclinan sus cabezas hasta la tierra.

Bătrînii fiicei Sionului şed pe pămînt şi tac; şi-au presărat ţărînă pe cap, s'au încins cu saci; fecioarele Ierusalimului îşi pleacă la pămînt capul.

11 M is ojos están consumidos de lágrimas, hierven mis entrañas, Mi hígado se derrama por tierra a causa del quebrantamiento de la hija de mi pueblo, Mientras desfallece el niño y el que mama, en las plazas de la ciudad.

Mi s'au strors ochii de lacrămi, îmi fierb măruntaiele, mi se varsă ficatul pe pămînt, din pricina prăpădului fiicei poporului meu, din pricina copiilor şi pruncilor de ţîţă leşinaţi pe uliţele cetăţii.

12 D icen a sus madres: ¿Dónde está el trigo y el vino? Mientras caen desfallecidos como víctimas en las calles de la ciudad, Derramando sus almas en el regazo de sus madres.

Ei ziceau către mamele lor:,, Unde este pîne şi vin?`` Şi cădeau leşinaţi ca nişte răniţi pe uliţele cetăţii, îşi dădeau sufletul la pieptul mamelor lor.

13 ¿ A quién atestiguaré por ti, o a quién te haré semejante, hija de Jerusalén? ¿A quién te compararé para consolarte, oh virgen hija de Sión? Porque grande como el mar es tu quebrantamiento; ¿quién te podrá curar?

Cu ce să te îmbărbătez şi cu ce să te asemăn, fiica Ierusalimului? Cu cine să te pun alături, şi cu ce să te mîngîi, fecioară, fiica Sionului? Căci rana ta este mare ca marea: cine va putea să te vindece?

14 T us profetas vieron para ti falsedad e insensatez; Y no revelaron tu pecado para impedir tu cautiverio, Sino que te predicaron vanas profecías y extravíos.

Proorocii tăi ţi-au proorocit vedenii deşarte şi amăgitoare, nu ţi-au dat pe faţă nelegiuirea, ca să abată astfel robia dela tine, ci ţi-au făcut proorocii mincinoase şi înşelătoare.

15 T odos los que pasan por el camino baten palmas sobre ti; Silban, y menean despectivamente sus cabezas sobre la hija de Jerusalén, diciendo: ¿Es ésta la ciudad que decían de perfecta hermosura, el gozo de toda la tierra?

Toţi trecătorii bat din palme asupra ta, şuieră şi dau din cap împotriva fiicei Ierusalimului, şi zic:,, Aceasta este cetatea despre care se zicea că este cea mai frumoasă, şi bucuria întregului pămînt?``

16 T odos tus enemigos abren contra ti su boca; Silban y rechinan los dientes; y dicen: Nos la hemos tragado; Ciertamente éste es el día que esperábamos; lo hemos hallado, lo vemos.

Toţi vrăjmaşii tăi deschid gura împotriva ta, fluieră, scrîşnesc din dinţi, şi zic:,, Am înghiţit -o!``,, Da, aceasta este ziua pe care o aşteptam, am ajuns -o şi o vedem!``

17 J ehová ha hecho lo que tenía determinado; Ha cumplido su palabra, la cual él había empeñado desde tiempo antiguo. Ha destruido sin piedad; Y ha hecho que el enemigo se alegre sobre ti, Y enalteció el poder de tus adversarios.

Domnul a înfăptuit ce hotărîse, a împlinit cuvîntul pe care -l sorocise de multă vreme, a nimicit fără milă; a făcut din tine bucuria vrăjmaşului, a înălţat tăria asupritorilor tăi!

18 C lama desde el fondo de tu corazón al Señor; Oh hija de Sión, echa lágrimas cual torrente día y noche; No descanses, ni cesen las niñas de tus ojos.

Inima lor strigă către Domnul... Zid al fiicei Sionului, varsă zi şi noapte şiroaie de lacrămi! Nu-ţi da niciun răgaz, şi ochiul tău să n'aibă odihnă!

19 L evántate, da voces en la noche, al comenzar las vigilias; Derrama como agua tu corazón ante la presencia del Señor; Alza tus manos a él implorando la vida de tus pequeñitos, Que desfallecen de hambre en las entradas de todas las calles.

Scoală-te şi gemi noaptea cînd încep străjile! Varsă-ţi inima ca nişte apă, înaintea Domnului! Ridică-ţi mîinile spre El pentru viaţa copiilor tăi, cari mor de foame la toate colţurile uliţelor!

20 M ira, oh Jehová, y considera a quién has tratado así. ¿Han de comer las mujeres el fruto de sus entrañas, los pequeñitos puestos a su tierno cuidado? ¿Han de ser muertos en el santuario del Señor el sacerdote y el profeta?

Uită-Te, Doamne, şi priveşte: cui i-ai făcut Tu aşa? Să mănînce femeile rodul pîntecelui lor, pruncii desmierdaţi de mînile lor? Să fie măcelăriţi preoţii şi proorocii în Locaşul cel sfînt al Domnului?

21 N iños y ancianos yacen por tierra en las calles; Mis vírgenes y mis jóvenes cayeron a espada; Mataste en el día de tu furor; degollaste sin piedad.

Copiii şi bătrînii stau culcaţi pe pămînt în uliţe; fecioarele şi tinerii mei au căzut ucişi de sabie; i-ai ucis, în ziua mîniei Tale, şi i-ai jungheat fără milă.

22 H as convocado por todo el ámbito mis terrores, como en un día de solemnidad; Y en el día del furor de Jehová no hubo quien escapase ni quedase vivo; Los que crié y mantuve, mi enemigo los exterminó.

Ai chemat groaza din toate părţile peste mine, ca la o zi de sărbătoare. În ziua mîniei Domnului, n'a scăpat unul şi n'a rămas cu viaţă. Pe cei îngrijiţi şi crescuţi de mine, mi i -a nimicit vrăjmaşul!``