1 H uye el impío sin que nadie lo persiga; Mas el justo está confiado como un león.
Cel rău fuge fără să fie urmărit, dar cel neprihănit îndrăzneşte ca un leu tînăr. -
2 P or la rebelión de la tierra se multiplican sus príncipes; Mas por el hombre entendido y sabio permanece estable.
Cînd este răscoală într'o ţară, sînt mulţi capi, dar cu un om priceput şi încercat, domnia dăinueşte. -
3 E l hombre pobre y explotador de los pobres Es como lluvia torrencial que deja sin pan.
Un om sărac care apasă pe cei obijduiţi, este ca o rupere de nori care aduce lipsă de pîne. -
4 L os que dejan la ley alaban a los impíos; Mas los que la guardan contenderán con ellos.
Ceice părăsesc legea, laudă pe cel rău, dar ceice păzesc legea se mînie pe el. -
5 L os hombres malos no entienden el derecho; Mas los que buscan a Jehová entienden todas las cosas.
Oamenii dedaţi la rău nu înţeleg ce este drept, dar ceice caută pe Domnul înţeleg totul. -
6 M ejor es el pobre que camina en su integridad, Que el de perversos caminos y rico.
Mai mult preţuieşte săracul care umblă în neprihănirea lui, decît bogatul care umblă pe căi sucite. -
7 E l que guarda la ley es hijo prudente; Mas el que es compañero de libertinos avergüenza a su padre.
Celce păzeşte legea, este un fiu priceput, dar celce umblă cu cei desfrînaţi face ruşine tatălui său. -
8 E l que aumenta sus riquezas con usura y crecido interés, Para otro que se compadecerá de los pobres las aumenta.
Cine îşi înmulţeşte avuţiile prin dobîndă şi camătă, le strînge pentru celce are milă de săraci. -
9 E l que aparta su oído para no oír la ley, Su oración también es abominable.
Dacă cineva îşi întoarce urechea ca să n'asculte legea, chiar şi rugăciunea lui este o scîrbă. -
10 E l que hace errar a los rectos por el mal camino, Él caerá en su misma fosa; Mas los intachables heredarán la dicha.
Cine rătăceşte pe oamenii fără prihană pe calea cea rea, cade în groapa pe care a săpat -o, dar oamenii fără prihană moştenesc fericirea. -
11 E l hombre rico es sabio en su propia opinión; Mas el pobre entendido lo escudriña.
Omul bogat se crede înţelept, dar săracul care este priceput îl cercetează. -
12 C uando los justos se alegran, grande es la gloria; Mas cuando se levantan los impíos, tienen que esconderse los hombres.
Cînd biruiesc cei neprihăniţi, este o mare slavă, dar cînd se înalţă cei răi, fiecare se ascunde. -
13 E l que encubre sus pecados no prosperará; Mas el que los confiesa y se enmienda alcanzará misericordia.
Cine îşi ascunde fărădelegile, nu propăşeşte, dar cine le mărturiseşte şi se lasă de ele, capătă îndurare. -
14 D ichoso el hombre que siempre teme a Dios; Mas el que endurece su corazón caerá en el mal.
Ferice de omul care se teme necontenit, dar cel ce-şi împietreşte inima cade în nenorocire. -
15 L eón rugiente y oso hambriento Es el príncipe impío sobre el pueblo pobre.
Ca un leu care răcneşte şi ca un urs flămînd, aşa este cel rău care stăpîneşte peste un popor sărac. -
16 E l príncipe falto de entendimiento multiplicará la extorsión; Mas el que aborrece la avaricia prolongará sus días.
Un voivod fără pricepere îşi înmulţeşte faptele de asuprire, dar cel ce urăşte lăcomia îşi lungeşte zilele. -
17 E l hombre cargado con la sangre de alguno Huirá hasta el sepulcro, y nadie le detendrá.
Un om al cărui cuget este încărcat cu sîngele altuia, fuge pînă la groapă: nimeni să nu -l oprească. -
18 E l que camina en integridad será salvo; Mas el de perversos caminos caerá en alguno de ellos.
Cine umblă în neprihănire, găseşte mîntuirea, dar cine umblă pe două căi strîmbe cade într'o groapă. -
19 E l que labra su tierra se saciará de pan; Mas el que sigue a los ociosos se llenará de pobreza.
Cine îşi lucrează cîmpul are belşug de pîne, dar cine aleargă după lucruri de nimic are belşug de sărăcie. -
20 E l hombre sincero tendrá muchas bendiciones; Mas el que se apresura a enriquecerse no quedará impune.
Un om credincios este năpădit de binecuvîntări, dar celce vrea să se îmbogăţească repede nu rămîne nepedepsit. -
21 H acer acepción de personas no es bueno; Hasta por un bocado de pan peca el hombre.
Nu este bine să cauţi la faţa oamenilor; chiar pentru o bucată de pîne poate un om să se dedea la păcat. -
22 S e apresura a ser rico el avaro, Y no sabe que le ha de sobrevenir la indigencia.
Un om pizmaş se grăbeşte să se îmbogăţească, şi nu ştie că lipsa va veni peste el. -
23 E l que reprende al hombre, hallará después mayor estima Que el que lisonjea con la lengua.
Cine mustră pe alţii, găseşte mai multă bunăvoinţă pe urmă, decît cel cu limba linguşitoare. -
24 E l que roba a su padre o a su madre, y dice que no es maldad, Compañero es de los bandidos.
Cine fură pe tatăl său şi pe mama sa, şi zice că nu este un păcat, este tovarăş cu nimicitorul. -
25 E l altivo de ánimo suscita contiendas; Mas el que confía en Jehová será prosperado.
Cel lacom stîrneşte certuri, dar celce se încrede în Domnul este săturat din belşug. -
26 E l que confía en su propio corazón es necio; Mas el que camina en sabiduría será librado.
Cine se încrede în inima lui este un nebun, dar cine umblă în înţelepciune va fi mîntuit. -
27 E l que da al pobre no tendrá pobreza; Mas el que aparta sus ojos tendrá muchas maldiciones.
Cine dă săracului, nu duce lipsă, dar cine închide ochii, este încărcat cu blesteme. -
28 C uando los impíos se alzan, se esconden los hombres; Mas cuando perecen, los justos se multiplican.
Cînd se înalţă cei răi, fiecare se ascunde, dar cînd pier ei, cei buni se înmulţesc. -