1 T he wicked flee when no man pursueth; But the righteous are bold as a lion.

Cel rău fuge fără să fie urmărit, dar cel neprihănit îndrăzneşte ca un leu tînăr. -

2 F or the transgression of a land many are the princes thereof; But by men of understanding and knowledge the state thereof shall be prolonged.

Cînd este răscoală într'o ţară, sînt mulţi capi, dar cu un om priceput şi încercat, domnia dăinueşte. -

3 A needy man that oppresseth the poor Is like a sweeping rain which leaveth no food.

Un om sărac care apasă pe cei obijduiţi, este ca o rupere de nori care aduce lipsă de pîne. -

4 T hey that forsake the law praise the wicked; But such as keep the law contend with them.

Ceice părăsesc legea, laudă pe cel rău, dar ceice păzesc legea se mînie pe el. -

5 E vil men understand not justice; But they that seek Jehovah understand all things.

Oamenii dedaţi la rău nu înţeleg ce este drept, dar ceice caută pe Domnul înţeleg totul. -

6 B etter is the poor that walketh in his integrity, Than he that is perverse in his ways, though he be rich.

Mai mult preţuieşte săracul care umblă în neprihănirea lui, decît bogatul care umblă pe căi sucite. -

7 W hoso keepeth the law is a wise son; But he that is a companion of gluttons shameth his father.

Celce păzeşte legea, este un fiu priceput, dar celce umblă cu cei desfrînaţi face ruşine tatălui său. -

8 H e that augmenteth his substance by interest and increase, Gathereth it for him that hath pity on the poor.

Cine îşi înmulţeşte avuţiile prin dobîndă şi camătă, le strînge pentru celce are milă de săraci. -

9 H e that turneth away his ear from hearing the law, Even his prayer is an abomination.

Dacă cineva îşi întoarce urechea ca să n'asculte legea, chiar şi rugăciunea lui este o scîrbă. -

10 W hoso causeth the upright to go astray in an evil way, He shall fall himself into his own pit; But the perfect shall inherit good.

Cine rătăceşte pe oamenii fără prihană pe calea cea rea, cade în groapa pe care a săpat -o, dar oamenii fără prihană moştenesc fericirea. -

11 T he rich man is wise in his own conceit; But the poor that hath understanding searcheth him out.

Omul bogat se crede înţelept, dar săracul care este priceput îl cercetează. -

12 W hen the righteous triumph, there is great glory; But when the wicked rise, men hide themselves.

Cînd biruiesc cei neprihăniţi, este o mare slavă, dar cînd se înalţă cei răi, fiecare se ascunde. -

13 H e that covereth his transgressions shall not prosper: But whoso confesseth and forsaketh them shall obtain mercy.

Cine îşi ascunde fărădelegile, nu propăşeşte, dar cine le mărturiseşte şi se lasă de ele, capătă îndurare. -

14 H appy is the man that feareth alway; But he that hardeneth his heart shall fall into mischief.

Ferice de omul care se teme necontenit, dar cel ce-şi împietreşte inima cade în nenorocire. -

15 A s a roaring lion, and a ranging bear, So is a wicked ruler over a poor people.

Ca un leu care răcneşte şi ca un urs flămînd, aşa este cel rău care stăpîneşte peste un popor sărac. -

16 T he prince that lacketh understanding is also a great oppressor; But he that hateth covetousness shall prolong his days.

Un voivod fără pricepere îşi înmulţeşte faptele de asuprire, dar cel ce urăşte lăcomia îşi lungeşte zilele. -

17 A man that is laden with the blood of any person Shall flee unto the pit; let no man stay him.

Un om al cărui cuget este încărcat cu sîngele altuia, fuge pînă la groapă: nimeni să nu -l oprească. -

18 W hoso walketh uprightly shall be delivered; But he that is perverse in his ways shall fall at once.

Cine umblă în neprihănire, găseşte mîntuirea, dar cine umblă pe două căi strîmbe cade într'o groapă. -

19 H e that tilleth his land shall have plenty of bread; But he that followeth after vain persons shall have poverty enough.

Cine îşi lucrează cîmpul are belşug de pîne, dar cine aleargă după lucruri de nimic are belşug de sărăcie. -

20 A faithful man shall abound with blessings; But he that maketh haste to be rich shall not be unpunished.

Un om credincios este năpădit de binecuvîntări, dar celce vrea să se îmbogăţească repede nu rămîne nepedepsit. -

21 T o have respect of persons is not good; Neither that a man should transgress for a piece of bread.

Nu este bine să cauţi la faţa oamenilor; chiar pentru o bucată de pîne poate un om să se dedea la păcat. -

22 h e that hath an evil eye hasteth after riches, And knoweth not that want shall come upon him.

Un om pizmaş se grăbeşte să se îmbogăţească, şi nu ştie că lipsa va veni peste el. -

23 H e that rebuketh a man shall afterward find more favor Than he that flattereth with the tongue.

Cine mustră pe alţii, găseşte mai multă bunăvoinţă pe urmă, decît cel cu limba linguşitoare. -

24 W hoso robbeth his father or his mother, and saith, It is no transgression, The same is the companion of a destroyer.

Cine fură pe tatăl său şi pe mama sa, şi zice că nu este un păcat, este tovarăş cu nimicitorul. -

25 H e that is of a greedy spirit stirreth up strife; But he that putteth his trust in Jehovah shall be made fat.

Cel lacom stîrneşte certuri, dar celce se încrede în Domnul este săturat din belşug. -

26 H e that trusteth in his own heart is a fool; But whoso walketh wisely, he shall be delivered.

Cine se încrede în inima lui este un nebun, dar cine umblă în înţelepciune va fi mîntuit. -

27 H e that giveth unto the poor shall not lack; But he that hideth his eyes shall have many a curse.

Cine dă săracului, nu duce lipsă, dar cine închide ochii, este încărcat cu blesteme. -

28 W hen the wicked rise, men hide themselves; But when they perish, the righteous increase.

Cînd se înalţă cei răi, fiecare se ascunde, dar cînd pier ei, cei buni se înmulţesc. -