1 A nd seeing the multitudes, he went up into the mountain: and when he had sat down, his disciples came unto him:

Cînd a văzut Isus noroadele, S'a suit pe munte; şi dupăce a şezut jos, ucenicii Lui s'au apropiat de El.

2 a nd he opened his mouth and taught them, saying,

Apoi a început să vorbească şi să -i înveţe astfel:

3 B lessed are the poor in spirit: for theirs is the kingdom of heaven.

Ferice de cei săraci în duh, căci a lor este Împărăţia cerurilor!

4 B lessed are they that mourn: for they shall be comforted.

Ferice de ceice plîng, căci ei vor fi mîngîiaţi!

5 B lessed are the meek: for they shall inherit the earth.

Ferice de cei blînzi, căci ei vor moşteni pămîntul!

6 B lessed are they that hunger and thirst after righteousness: for they shall be filled.

Ferice de cei flămînzi şi însetaţi după neprihănire, căci ei vor fi săturaţi!

7 B lessed are the merciful: for they shall obtain mercy.

Ferice de cei milostivi, căci ei vor avea parte de milă!

8 B lessed are the pure in heart: for they shall see God.

Ferice de cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe Dumnezeu!

9 B lessed are the peacemakers: for they shall be called sons of God.

Ferice de cei împăciuitori, căci ei vor fi chemaţi fii ai lui Dumnezeu!

10 B lessed are they that have been persecuted for righteousness' sake: for theirs is the kingdom of heaven.

Ferice de cei prigoniţi din pricina neprihănirii, căci a lor este Împărăţia cerurilor!

11 B lessed are ye when men shall reproach you, and persecute you, and say all manner of evil against you falsely, for my sake.

Ferice va fi de voi cînd, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, vă vor prigoni, şi vor spune tot felul de lucruri rele şi neadevărate împotriva voastră!

12 R ejoice, and be exceeding glad: for great is your reward in heaven: for so persecuted they the prophets that were before you.

Bucuraţi-vă şi veseliţi-vă, pentrucă răsplata voastră este mare în ceruri; căci tot aşa au prigonit pe proorocii, cari au fost înainte de voi.

13 Y e are the salt of the earth: but if the salt have lost its savor, wherewith shall it be salted? it is thenceforth good for nothing, but to be cast out and trodden under foot of men.

Voi sînteţi sarea pămîntului. Dar dacă sarea îşi pierde gustul, prin ce îşi va căpăta iarăş puterea de a săra? Atunci nu mai este bună la nimic decît să fie lepădată afară, şi călcată în picioare de oameni.

14 Y e are the light of the world. A city set on a hill cannot be hid.

Voi sînteţi lumina lumii. O cetate aşezată pe un munte, nu poate să rămînă ascunsă.

15 N either do men light a lamp, and put it under the bushel, but on the stand; and it shineth unto all that are in the house.

Şi oamenii n'aprind lumina ca s'o pună supt obroc, ci o pun în sfeşnic, şi luminează tuturor celor din casă.

16 E ven so let your light shine before men; that they may see your good works, and glorify your Father who is in heaven.

Tot aşa să lumineze şi lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune, şi să slăvească pe Tatăl vostru, care este în ceruri.

17 T hink not that I came to destroy the law or the prophets: I came not to destroy, but to fulfil.

Să nu credeţi că am venit să stric Legea sau Proorocii; am venit nu să stric, ci să împlinesc.

18 F or verily I say unto you, Till heaven and earth pass away, one jot or one tittle shall in no wise pass away from the law, till all things be accomplished.

Căci adevărat vă spun, cîtă vreme nu va trece cerul şi pămîntul, nu va trece o iotă sau o frîntură de slovă din Lege, înainte ca să se fi întîmplat toate lucrurile.

19 W hosoever therefore shall break one of these least commandments, and shall teach men so, shall be called least in the kingdom of heaven: but whosoever shall do and teach them, he shall be called great in the kingdom of heaven.

Aşa că, ori cine va strica una din cele mai mici din aceste porunci, şi va învăţa pe oameni aşa, va fi chemat cel mai mic în Împărăţia cerurilor; dar oricine le va păzi, şi va învăţa pe alţii să le păzească, va fi chemat mare în Împărăţia cerurilor.

20 F or I say unto you, that except your righteousness shall exceed the righteousness of the scribes and Pharisees, ye shall in no wise enter into the kingdom of heaven.

Căci vă spun că, dacă neprihănirea voastră nu va întrece neprihănirea cărturarilor şi a Fariseilor, cu niciun chip nu veţi intra în Împărăţia cerurilor.

21 Y e have heard that it was said to them of old time, Thou shalt not kill; and whosoever shall kill shall be in danger of the judgment:

Aţi auzit că s'a zis celor din vechime:, Să nu ucizi; oricine va ucide, va cădea supt pedeapsa judecăţii.`

22 b ut I say unto you, that every one who is angry with his brother shall be in danger of the judgment; and whosoever shall say to his brother, Raca, shall be in danger of the council; and whosoever shall say, Thou fool, shall be in danger of the hell of fire.

Dar Eu vă spun că ori şi cine se mînie pe fratele său, va cădea supt pedeapsa judecăţii; şi oricine va zice fratelui său:, Prostule!` va cădea supt pedeapsa Soborului; iar oricine -i va zice:, Nebunule`, va cădea supt pedeapsa focului gheenei.

23 I f therefore thou art offering thy gift at the altar, and there rememberest that thy brother hath aught against thee,

Aşa că, dacă îţi aduci darul la altar, şi acolo îţi aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta,

24 l eave there thy gift before the altar, and go thy way, first be reconciled to thy brother, and then come and offer thy gift.

lasă-ţi darul acolo înaintea altarului, şi du-te întîi de împacă-te cu fratele tău; apoi vino de adu-ţi darul.

25 A gree with thine adversary quickly, while thou art with him in the way; lest haply the adversary deliver thee to the judge, and the judge deliver thee to the officer, and thou be cast into prison.

Caută de te împacă de grab cu pîrîşul tău, cîtă vreme eşti cu el pe drum; ca nu cumva pîrîşul să te dea pe mîna judecătorului, judecătorul să te dea pe mîna temnicerului, şi să fii aruncat în temniţă.

26 V erily I say unto thee, thou shalt by no means come out thence, till thou have paid the last farthing.

Adevărat îţi spun că nu vei ieşi deacolo pînă nu vei plăti cel din urmă bănuţ.``

27 Y e have heard that it was said, Thou shalt not commit adultery:

Aţi auzit că s'a zis celor din vechime:,, Să nu preacurveşti.``

28 b ut I say unto you, that every one that looketh on a woman to lust after her hath committed adultery with her already in his heart.

Dar Eu vă spun că ori şi cine se uită la o femeie, ca s'o poftească, a şi preacurvit cu ea în inima lui.

29 A nd if thy right eye causeth thee to stumble, pluck it out, and cast it from thee: for it is profitable for thee that one of thy members should perish, and not thy whole body be cast into hell.

Dacă deci ochiul tău cel drept te face să cazi în păcat, scoate -l şi leapădă -l dela tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale, şi să nu-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă.

30 A nd if thy right hand causeth thee to stumble, cut it off, and cast it from thee: for it is profitable for thee that one of thy members should perish, and not thy whole body go into hell.

Dacă mîna ta cea dreaptă te face să cazi în păcat, taie -o şi leapădă -o dela tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale, şi să nu-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă.

31 I t was said also, Whosoever shall put away his wife, let him give her a writing of divorcement:

S'a zis iarăş:,, Oricine îşi va lăsa nevasta, să -i dea o carte de despărţire.``

32 b ut I say unto you, that every one that putteth away his wife, saving for the cause of fornication, maketh her an adulteress: and whosoever shall marry her when she is put away committeth adultery.

Dar Eu vă spun că ori şi cine îşi va lăsa nevasta, afară numai de pricină de curvie, îi dă prilej să preacurvească; şi cine va lua de nevastă pe cea lăsată de bărbat, preacurveşte.

33 A gain, ye have heard that it was said to them of old time, Thou shalt not forswear thyself, but shalt perform unto the Lord thine oaths:

Aţi mai auzit iarăş că s'a zis celor din vechime:,, Să nu juri strîmb; ci să împlineşti faţă de Domnul jurămintele tale.``

34 b ut I say unto you, swear not at all; neither by the heaven, for it is the throne of God;

Dar Eu vă spun: Să nu juraţi nicidecum; nici pe cer, pentru că este scaunul de domnie al lui Dumnezeu;

35 n or by the earth, for it is the footstool of his feet; nor by Jerusalem, for it is the city of the great King.

nici pe pămînt, pentru că este aşternutul picioarelor Lui; nici pe Ierusalim, pentrucă este cetatea marelui Împărat.

36 N either shalt thou swear by thy head, for thou canst not make one hair white or black.

Să nu juri nici pe capul tău, căci nu poţi face un singur păr alb sau negru.

37 B ut let your speech be, Yea, yea; Nay, nay: and whatsoever is more than these is of the evil one.

Felul vostru de vorbire să fie:,, Da, da; nu, nu``; ce trece peste aceste cuvinte, vine dela cel rău.

38 Y e have heard that it was said, An eye for an eye, and a tooth for a tooth:

Aţi auzit că s'a zis:,, Ochi pentru ochi, şi dinte pentru dinte.``

39 b ut I say unto you, resist not him that is evil: but whosoever smiteth thee on thy right cheek, turn to him the other also.

Dar Eu vă spun: Să nu vă împotriviţi celui ce vă face rău. Ci, oricui te loveşte peste obrazul drept, întoarce -i şi pe celalt.

40 A nd if any man would go to law with thee, and take away thy coat, let him have thy cloak also.

Orişicui vrea să se judece cu tine, şi să-ţi ia haina, lasă -i şi cămaşa.

41 A nd whosoever shall compel thee to go one mile, go with him two.

Dacă te sileşte cineva să mergi cu el o milă de loc, mergi cu el două.

42 G ive to him that asketh thee, and from him that would borrow of thee turn not thou away.

Celui ce-ţi cere, dă -i; şi nu întoarce spatele celui ce vrea să se împrumute dela tine.

43 Y e have heard that it was said, Thou shalt love thy neighbor, and hate thine enemy:

Aţi auzit că s'a zis:,, Să iubeşti pe aproapele tău, şi să urăşti pe vrăjmaşul tău.``

44 b ut I say unto you, love your enemies, and pray for them that persecute you;

Dar Eu vă spun: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvîntaţi pe cei ce vă blastămă, faceţi bine celorce vă urăsc, şi rugaţi-vă pentru ceice vă asupresc şi vă prigonesc,

45 t hat ye may be sons of your Father who is in heaven: for he maketh his sun to rise on the evil and the good, and sendeth rain on the just and the unjust.

ca să fiţi fii ai Tatălui vostru care este în ceruri; căci El face să răsară soarele Său peste cei răi şi peste cei buni, şi dă ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi.

46 F or if ye love them that love you, what reward have ye? do not even the publicans the same?

Dacă iubiţi numai pe cei ce vă iubesc, ce răsplată mai aşteptaţi? Nu fac aşa şi vameşii?

47 A nd if ye salute your brethren only, what do ye more than others? do not even the Gentiles the same?

Şi dacă îmbrăţişaţi cu dragoste numai pe fraţii voştri, ce lucru neobicinuit faceţi? Oare păgînii nu fac la fel?

48 Y e therefore shall be perfect, as your heavenly Father is perfect.

Voi fiţi dar desăvîrşiţi, după cum şi Tatăl vostru cel ceresc este desăvîrşit.