1 А Исус като видя множествата, възкачи се на хълма; и когато седна, учениците Му дойдоха при Него.

Cînd a văzut Isus noroadele, S'a suit pe munte; şi dupăce a şezut jos, ucenicii Lui s'au apropiat de El.

2 И като отвори устата Си поучаваше ги казвайки:

Apoi a început să vorbească şi să -i înveţe astfel:

3 Б лажени нищите по дух, защото е тяхно небесното царство.

Ferice de cei săraci în duh, căci a lor este Împărăţia cerurilor!

4 Б лажени скърбящите, защото те ще се утешат.

Ferice de ceice plîng, căci ei vor fi mîngîiaţi!

5 Б лажени кротките, защото те ще наследят земята.

Ferice de cei blînzi, căci ei vor moşteni pămîntul!

6 Б лажени които гладуват и жадуват за правдата, защото те ще се наситят.

Ferice de cei flămînzi şi însetaţi după neprihănire, căci ei vor fi săturaţi!

7 Б лажени милостивите, защото на тях ще се показва милост.

Ferice de cei milostivi, căci ei vor avea parte de milă!

8 Б лажени чистите по сърце, защото те ще видят Бога.

Ferice de cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe Dumnezeu!

9 Б лажени миротворците, защото те ще се нарекат Божии чада.

Ferice de cei împăciuitori, căci ei vor fi chemaţi fii ai lui Dumnezeu!

10 Б лажени гонените заради правдата, защото е тяхно небесното царство.

Ferice de cei prigoniţi din pricina neprihănirii, căci a lor este Împărăţia cerurilor!

11 Б лажени сте, когато ви хулят и ви гонят, и говорят против вас лъжливо, всякакво зло заради Мене;

Ferice va fi de voi cînd, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, vă vor prigoni, şi vor spune tot felul de lucruri rele şi neadevărate împotriva voastră!

12 р адвайте се и веселете се, защото голяма е наградата ви на небесата, понеже така гониха пророците, които бяха преди вас.

Bucuraţi-vă şi veseliţi-vă, pentrucă răsplata voastră este mare în ceruri; căci tot aşa au prigonit pe proorocii, cari au fost înainte de voi.

13 В ие сте солта на земята. Но ако солта обезсолее, с какво ще се осоли? Тя вече за нищо не струва, освен да се изхвърли вън и да се тъпче от хората.

Voi sînteţi sarea pămîntului. Dar dacă sarea îşi pierde gustul, prin ce îşi va căpăta iarăş puterea de a săra? Atunci nu mai este bună la nimic decît să fie lepădată afară, şi călcată în picioare de oameni.

14 В ие сте виделината на света. Град поставен на хълм не може да се укрие.

Voi sînteţi lumina lumii. O cetate aşezată pe un munte, nu poate să rămînă ascunsă.

15 И когато запалят светило, не го турят под шиника, а на светилника, и то свети на всички, които са вкъщи.

Şi oamenii n'aprind lumina ca s'o pună supt obroc, ci o pun în sfeşnic, şi luminează tuturor celor din casă.

16 С ъщо така нека свети вашата виделина пред човеците, за да виждат добрите ви дела, и да прославят вашия Отец, Който е на небесата.

Tot aşa să lumineze şi lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune, şi să slăvească pe Tatăl vostru, care este în ceruri.

17 Д а не мислите, че съм дошъл да разруша закона или пророците; не съм дошъл да разруша, но да изпълня.

Să nu credeţi că am venit să stric Legea sau Proorocii; am venit nu să stric, ci să împlinesc.

18 З ащото истина ви казвам: Докле премине небето и земята, ни една йота, ни една точка от закона няма да премине, докато всичко не се сбъдне.

Căci adevărat vă spun, cîtă vreme nu va trece cerul şi pămîntul, nu va trece o iotă sau o frîntură de slovă din Lege, înainte ca să se fi întîmplat toate lucrurile.

19 И тъй, който наруши една от тия най-малки заповеди, и научи така човеците, най-малък ще се нарече в небесното царство; а който ги изпълни и научи така човеците, той ще се нарече велик в небесното царство.

Aşa că, ori cine va strica una din cele mai mici din aceste porunci, şi va învăţa pe oameni aşa, va fi chemat cel mai mic în Împărăţia cerurilor; dar oricine le va păzi, şi va învăţa pe alţii să le păzească, va fi chemat mare în Împărăţia cerurilor.

20 З ащото казвам ви, че ако вашата правда не надмине правдата на книжниците и фарисеите, никак няма да влезете в небесното царство.

Căci vă spun că, dacă neprihănirea voastră nu va întrece neprihănirea cărturarilor şi a Fariseilor, cu niciun chip nu veţi intra în Împărăţia cerurilor.

21 Ч ули сте, че е било казано на старовременните: “Не убивай; и който убие излага се на съд”.

Aţi auzit că s'a zis celor din vechime:, Să nu ucizi; oricine va ucide, va cădea supt pedeapsa judecăţii.`

22 А пък Аз ви казвам, че всеки, който се гневи на брата си, излага се на съд; и който рече на брата си Рака(Безделниче), излага се на Синедриона; а който му рече: Бунтовни безумецо, излага се на огнения пъкъл.

Dar Eu vă spun că ori şi cine se mînie pe fratele său, va cădea supt pedeapsa judecăţii; şi oricine va zice fratelui său:, Prostule!` va cădea supt pedeapsa Soborului; iar oricine -i va zice:, Nebunule`, va cădea supt pedeapsa focului gheenei.

23 И тъй, като принасяш дара си на олтара, ако там си спомниш, че брат ти има нещо против тебе,

Aşa că, dacă îţi aduci darul la altar, şi acolo îţi aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta,

24 О стави дара си там пред олтара, и иди, първо се помири с брата си, тогава дойди и принеси дара си.

lasă-ţi darul acolo înaintea altarului, şi du-te întîi de împacă-te cu fratele tău; apoi vino de adu-ţi darul.

25 С погаждай се с противника си по-скоро, докато си на пътя с него към съдилището, да не би противникът ти да те предаде на съдията, а съдията те предаде на служителя, и да бъдеш хвърлен в тъмница.

Caută de te împacă de grab cu pîrîşul tău, cîtă vreme eşti cu el pe drum; ca nu cumva pîrîşul să te dea pe mîna judecătorului, judecătorul să te dea pe mîna temnicerului, şi să fii aruncat în temniţă.

26 И стина ти казвам: Никак няма да излезеш оттам докле не изплатиш и последния кодрант.

Adevărat îţi spun că nu vei ieşi deacolo pînă nu vei plăti cel din urmă bănuţ.``

27 Ч ули сте, че е било казано: “Не прелюбодействувай”.

Aţi auzit că s'a zis celor din vechime:,, Să nu preacurveşti.``

28 Н о Аз ви казвам, че всеки, който гледа жена, за да я пожелае, вече е прелюбодействувал с нея в сърцето си.

Dar Eu vă spun că ori şi cine se uită la o femeie, ca s'o poftească, a şi preacurvit cu ea în inima lui.

29 А ко дясното ти око те съблазнява, извади го и хвърли го; защото по-добре е за тебе да погине една от телесните ти части, а не цялото ти тяло да бъде хвърлено в пъкъла.

Dacă deci ochiul tău cel drept te face să cazi în păcat, scoate -l şi leapădă -l dela tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale, şi să nu-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă.

30 И ако дясната ти ръка те съблазнява, отсечи я и хвърли я: защото по-добре е за тебе да погине една от телесните ти части, а не цялото ти тяло да отиде в пъкъла.

Dacă mîna ta cea dreaptă te face să cazi în păcat, taie -o şi leapădă -o dela tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale, şi să nu-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă.

31 О ще било казано: “Който си напусне жената, нека й даде разводно писмо”.

S'a zis iarăş:,, Oricine îşi va lăsa nevasta, să -i dea o carte de despărţire.``

32 А пък Аз ви казвам, че всеки, който напусне жена си, освен по причина на прелюбодейство, прави я да прелюбодействува; и който се ожени за нея, когато бъде напусната, той прелюбодействува.

Dar Eu vă spun că ori şi cine îşi va lăsa nevasta, afară numai de pricină de curvie, îi dă prilej să preacurvească; şi cine va lua de nevastă pe cea lăsată de bărbat, preacurveşte.

33 Ч ули сте още, че е било казано на старовременните: “Не си престъпвай клетвата, но изпълнявай пред Господа клетвите си”.

Aţi mai auzit iarăş că s'a zis celor din vechime:,, Să nu juri strîmb; ci să împlineşti faţă de Domnul jurămintele tale.``

34 Н о Аз ви казвам: Никак да се не кълнете; нито в небето, защото то е престол на Бога;

Dar Eu vă spun: Să nu juraţi nicidecum; nici pe cer, pentru că este scaunul de domnie al lui Dumnezeu;

35 н ито в земята, защото е подножието Му; нито в Ерусалим, защото е град на великия Цар.

nici pe pămînt, pentru că este aşternutul picioarelor Lui; nici pe Ierusalim, pentrucă este cetatea marelui Împărat.

36 Н ито в главата си да се не кълнеш, защото не можеш направи ни един косъм бял или черен.

Să nu juri nici pe capul tău, căci nu poţi face un singur păr alb sau negru.

37 Н о говорът ви да бъде: Да, да; Не, не; а каквото е повече от това, е от лукавия.

Felul vostru de vorbire să fie:,, Da, da; nu, nu``; ce trece peste aceste cuvinte, vine dela cel rău.

38 Ч ули сте, че е било казано: “Око за око, зъб за зъб”.

Aţi auzit că s'a zis:,, Ochi pentru ochi, şi dinte pentru dinte.``

39 А пък Аз ви казвам: Не се противете на злия човек; но, ако те плесне някой по дясната буза, обърни му и другата.

Dar Eu vă spun: Să nu vă împotriviţi celui ce vă face rău. Ci, oricui te loveşte peste obrazul drept, întoarce -i şi pe celalt.

40 Н а тогова, който би поискал да се съди с тебе и да ти вземе ризата, остави му и горната дреха.

Orişicui vrea să se judece cu tine, şi să-ţi ia haina, lasă -i şi cămaşa.

41 К ойто те принуди да вървиш с него една миля, иди с него две.

Dacă te sileşte cineva să mergi cu el o milă de loc, mergi cu el două.

42 Д ай на оногова, който проси от тебе; и не се отвръщай от оногова, който ти иска на заем.

Celui ce-ţi cere, dă -i; şi nu întoarce spatele celui ce vrea să se împrumute dela tine.

43 Ч ули сте, че е било казано: “Обичай ближния си, а мрази неприятеля си”.

Aţi auzit că s'a zis:,, Să iubeşti pe aproapele tău, şi să urăşti pe vrăjmaşul tău.``

44 Н о Аз ви казвам: Обичайте неприятелите си и молете се за тия, които ви гонят;

Dar Eu vă spun: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvîntaţi pe cei ce vă blastămă, faceţi bine celorce vă urăsc, şi rugaţi-vă pentru ceice vă asupresc şi vă prigonesc,

45 з а да бъдете чада на вашия Отец, Който е на небесата; защото Той прави слънцето Си да изгрява на злите и на добрите, и дава дъжд на праведните и на неправедните.

ca să fiţi fii ai Tatălui vostru care este în ceruri; căci El face să răsară soarele Său peste cei răi şi peste cei buni, şi dă ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi.

46 З ащото, ако обичате само ония, които обичат вас, каква награда ви се пада? Не правят ли това и бирниците?

Dacă iubiţi numai pe cei ce vă iubesc, ce răsplată mai aşteptaţi? Nu fac aşa şi vameşii?

47 И ако поздравявате само братята си, какво особено правите? Не правят ли това и езичниците?

Şi dacă îmbrăţişaţi cu dragoste numai pe fraţii voştri, ce lucru neobicinuit faceţi? Oare păgînii nu fac la fel?

48 И тъй бъдете съвършени и вие, както е съвършен вашият небесен Отец.

Voi fiţi dar desăvîrşiţi, după cum şi Tatăl vostru cel ceresc este desăvîrşit.