1 О Верният в най-малкото и в многото е верен, а неверният в най-малкото и в многото е неверен.

Isus a mai spus ucenicilor Săi:,, Un om bogat avea un ispravnic, care a fost pîrît la el că -i risipeşte averea.

2 И той го повика и му рече: Какво е това що слушам за тебе? Дай сметка за настойничеството си; защото не можеш вече да бъдеш настойник.

El l -a chemat, şi i -a zis:, Ce aud eu vorbindu-se despre tine? Dă-ţi socoteala de isprăvnicia ta, pentrucă nu mai poţi fi ispravnic.`

3 Т огава настойникът си рече: Що да сторя, тъй като господарят ми отнема от мене настойничеството? Нямам сила да копая, да прося срам ме е.

Ispravnicul şi -a zis:, Ce am să fac, dacă îmi ia stăpînul isprăvnicia? Să sap, nu pot; să cerşesc, mi -e ruşine.

4 С етих се що да сторя, за да ме приемат в къщите си, когато бъда отстранен от настойничеството.

Ştiu ce am să fac, pentruca, atunci cînd voi fi scos din isprăvnicie, ei să mă primească în casele lor.`

5 И тъй, като повика всеки от длъжниците на господаря си, каза на първия: Колко дължиш на господаря ми?

A chemat pe fiecare din datornicii stăpînului său, şi a zis celui dintîi:, Cît eşti dator stăpînului meu?`

6 А той рече: Сто мери масло. И каза му: Вземи записа си и седни скоро та пиши петдесет.

O sută de măsuri de untdelemn`, a răspuns el. Şi i -a zis:, Ia-ţi zapisul, şi şezi degrabă de scrie cincizeci.`

7 П осле каза на друг: А ти колко дължиш? И той рече: Сто мери жито. Казва му: Вземи записа си и пиши осемдесет.

Apoi a zis altuia:, Dar tu, cît eşti dator?`, O sută de măsuri de grîu`, a răspuns el. Şi i -a zis:, Ia-ţi zapisul, şi scrie optzeci.`

8 И господарят му похвали неверния настойник за гдето остроумно постъпил; защото човеците на тоя век са по-остроумни спрямо своето поколение от просветените чрез виделината.

Stăpînul lui a lăudat pe ispravnicul nedrept, pentrucă lucrase înţelepţeşte. Căci fiii veacului acestuia, faţă de semenii lor, sînt mai înţelepţi decît fiii luminii.

9 И Аз ви казвам, спечелете си приятели посредством неправедното богатство, та, когато се привърши да ви приемат във вечните жилища.

Şi Eu vă zic: Faceţi-vă prieteni cu ajutorul bogăţiilor nedrepte, pentruca atunci cînd veţi muri, să vă primească în corturile vecinice.

10 Верният в най-малкото и в многото е верен, а неверният в най-малкото и в многото е неверен.

Cine este credincios în cele mai mici lucruri, este credincios şi în cele mari; şi cine este nedrept în cele mai mici lucruri, este nedrept şi în cele mari.

11 И тъй, ако в неправедното богатство не бяхте верни, кой ще ви повери истинското богатство?

Deci, dacă n'aţi fost credincioşi în bogăţiile (Greceşte: Mamona.) nedrepte, cine vă va încredinţa adevăratele bogăţii?

12 И ако в чуждото не бяхте верни, кой ще ви даде вашето?

Şi dacă n'aţi fost credincioşi în lucrul altuia, cine vă va da ce este al vostru?

13 Н икой служител не може да служи на двама господари; защото или ще намрази единия и другия ще обикне, или ще се привърже към единия, а другия ще презира. Не можете да служите на Бога и на мамона.

Nici o slugă nu poate sluji la doi stăpîni; căci sau va urî pe unul şi va iubi pe celalt, sau va ţinea numai la unul şi va nesocoti pe celalt. Nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi lui Mamona.``

14 В сичко това слушаха фарисеите, които бяха сребролюбци, и Му се присмиваха.

Fariseii, cari erau iubitori de bani, ascultau şi ei toate lucrurile acestea, şi îşi băteau joc de El.

15 И рече им: Вие сте, които се показвате праведни пред човеците; но Бог знае сърцата ви; защото онова, което се цени високо между човеците, е мерзост пред Бога.

Isus le -a zis:,, Voi căutaţi să vă arătaţi neprihăniţi înaintea oamenilor, dar Dumnezeu vă cunoaşte inimile; pentrucă ce este înălţat între oameni, este o urîciune înaintea lui Dumnezeu.

16 З аконът и пророците бяха до Йоана; оттогава Божието царство се благовествува, и всеки на сила влиза в него.

Legea şi proorocii au ţinut pînă la Ioan; de atunci încoace, Evanghelia Împărăţiei lui Dumnezeu se propovăduieşte: şi fiecare, ca să intre în ea, dă năvală.

17 Н о по-лесно е небето и земята да преминат, отколкото една точка от закона да падне.

Este mai lesne să treacă cerul şi pămîntul decît să cadă o singură frîntură de slovă din Lege.

18 В секи, който напусне жена си, и се ожени за друга, прелюбодействува; и който се ожени за напусната от мъж, той прелюбодействува.

Oricine îşi lasă nevasta şi ia pe alta de nevastă, preacurveşte; şi cine ia de nevastă pe cea lăsată de bărbatul ei, preacurveşte.

19 И маше някой си богаташ, който се обличаше в мораво и висон, и всеки ден се веселеше бляскаво.

Era un om bogat, care se îmbrăca în porfiră şi in supţire; şi în fiecare zi ducea o viaţă plină de veselie şi strălucire.

20 И маше и един сиромах, на име Лазар, покрит със струпеи, когото туряха да лежи пред портата му,

La uşa lui, zăcea un sărac, numit Lazăr, plin de bube.

21 к ато желаеше да се нахрани от падналото от трапезата на богаташа; и кучетата дохождаха та лижеха раните му.

Şi dorea mult să se sature cu fărămiturile, cari cădeau de la masa bogatului; pînă şi cînii veneau şi -i lingeau bubele.

22 У мря сиромахът; и ангелите го занесоха в Авраамовото лоно. Умря и богаташа и бе погребан.

Cu vremea săracul a murit; şi a fost dus de îngeri în sînul lui Avraam. A murit şi bogatul, şi l-au îngropat.

23 И в пъкъла, като беше на мъки и подигна очи, видя отдалеч Авраама и Лазаря в неговите обятия.

Pe cînd era el în Locuinţa morţilor, în chinuri, şi -a ridicat ochii în sus, a văzut de departe pe Avraam, şi pe Lazăr în sînul lui,

24 И той извика, казвайки: Отче Аврааме, смили се за мене, и изпрати Лазара да натопи края на пръста си във вода и да разхлади езика ми; защото съм на мъки в тоя пламък.

şi a strigat:, Părinte Avraame, fie-ţi milă de mine, şi trimete pe Lazăr să-şi moaie vîrful degetului în apă, şi să-mi răcorească limba; căci grozav sînt chinuit în văpaia aceasta.`

25 Н о Авраам рече: Синко, спомни си, че ти си получил своите блага приживе, така и Лазар злините; но сега той тук се утешава, а ти се мъчиш.

Fiule`, i -a răspuns Avraam,, adu-ţi aminte că, în viaţa ta, tu ţi-ai luat lucrurile bune, şi Lazăr şi -a luat pe cele rele; acum aici, el este mîngîiat, iar tu eşti chinuit.

26 И освен всичко това, между нас и вас е утвърдена голяма бездна, така че ония, които биха искали да минат оттук към вас, да не могат, нито пък оттам да преминат към нас.

Pe lîngă toate acestea, între noi şi între voi este o prăpastie mare, aşa ca cei ce ar avea să treacă de aici la voi, sau de acolo la noi, să nu poată.`

27 А той рече: Като е тъй, моля ти се, отче, да го пратиш в бащиния ми дом;

Bogatul a zis:, Rogu-te dar, părinte Avraame, să trimeţi pe Lazăr în casa tatălui meu;

28 з ащото имам петима братя, за да им засвидетелствува, да не би да дойдат и те на това мъчително място.

căci am cinci fraţi, şi să le adeverească aceste lucruri, ca să nu vină şi ei în acest loc de chin.`

29 Н о Авраам каза: Имат Мойсея и пророците; нека слушат тях.

Avraam a răspuns:, Au pe Moise şi pe prooroci; să asculte de ei.`

30 А той рече: Не, отче Аврааме, но ако отиде при тях някой от мъртвите, ще се покаят.

Nu, părinte Avraame`, a zis el;, ci dacă se va duce la ei cineva din morţi, se vor pocăi.`

31 И той му каза: Ако не слушат Моисея и пророците, то и от мъртвите да възкръсне някой, пак няма да се убедят.

Şi Avraam i -a răspuns:, Dacă nu ascultă pe Moise şi pe prooroci, nu vor crede nici chiar dacă ar învia cineva din morţi.``